Aceasta este poziția USR PLUS, pe care am și susținut-o la începutul primei sesiuni parlamentare a anului, în dezbaterea din Senat pe marginea Codului Comunicațiilor.
Sunt mai multe probleme cu inserarea acestor prevederi într-o transpunere de directivă europeană cum este actualul cod. În primul rând ele sunt inaplicabile, pentru că cetățenii români folosesc diverse aplicații de comunicare criptate end-to-end pentru care nici măcar compania-mamă nu deține cheile de criptare. De exemplu aplicația Telegram.
În al doilea rând, în cazul comunicațiilor criptate pentru care facilitatorii dețin cheile de criptare, este greu de crezut că o companie majoră de genul Meta va oferi oricăror autorități cheile de criptare pentru aplicațiile proprii. Un astfel de gest ar trăda încrederea utilizatorilor și ar afecta valoarea pe piață a companiei în sens negativ.
Un caz relativ recent și foarte cunoscut este cel al companiei Apple în lupta sa în instanță cu Guvernul Statelor Unite. Disputa legală s-a încheiat fără ca Apple să ofere autorităților federale backdoor-ul cerut pentru a putea decripta comunicațiile dintre două dispozitive.
Mai mult, la o lectură a articolului 138 din Codul de Procedură Penală observăm că acest tip de comunicații interpersonale cu ajutorul aplicațiilor informatice intră deja sub incidența literei A de la alineatul 1 și sub incidența alineatului 2. Așadar, adăugarea unor noi prevederi care să facă referință la aceste proceduri pare a fi superfluă.
În fine, articolul 10² din noul Cod al Comunicațiilor Electronice, cel care face referire la interceptări, a fost introdus în proiectul legislativ pe ultima sută de metri, chiar înaintea trimiterii acestuia către Parlament. Forma actuală a actului normativ nu a fost supusă dezbaterii publice în procedura de transparență decizională a Guvernului.
În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru IT&C a Senatului și vicelider al grupului senatorial USR PLUS, am solicitat, în cadrul dezbaterilor din comisii, eliminarea articolului 10² din Codul Comunicațiilor Electronice. Senatul este camera decizională pe această lege, iar deciziile care reies din dezbaterile acestea sunt extrem de importante pentru soarta proiectului odată ajuns la vot final în plen.
Dacă regimul interceptărilor comunicațiilor interpersonale trebuie îmbunătățit în vederea utilizării acestora în cazuri specifice, așa cum acestea reies din articolul 53 al Constituției României și din deciziile Curții Constituționale a României, atunci acele modificări trebuie anunțate din timp și supuse unor dezbateri ample în societate.
Astfel de modificări sensibile nu pot fi introduse pe ușa din spate într-un proiect de transpunere de directivă europeană.
