Lauda de sine nu miroase a bine sau când FMI critică Guvernul și Guvernul înțelege că este lăudat
FMI a publicat evaluarea sa anuală asupra economiei României. Ministrul Finanțelor a ținut să se laude că FMI a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României pentru 2022 la 4,8% și că această prognoză confirmă abordarea corectă a Guvernului în raport cu situația actuală. Tind să cred că domnul Câciu nu a citit în întregime comunicatul de presă al celor de la FMI și nici rapoartele publicate, deoarece a omis să menționeze aspecte importante, precum atenționările FMI cu privire la inflație, la nerealismul schemei de plafonare în energie, de nevoia de reforme reale în toate domeniile și de reluarea luptei anticorupție.
Inflația va rămâne ridicată în 2022 și 2023, impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate. Se preconizează că prețurile la energie și alimente vor menține inflația relativ ridicată până la sfârșitul anului 2023. Inflația ridicată înseamnă și dobânzi mari, ceea ce ministrul Finanțelor uită să spună.
FMI a subliniat necesitatea consolidării fiscale pe termen mediu pentru a reconstrui rezervele de finanțare, a proteja sustenabilitatea fiscală și a reduce dezechilibrele externe. Pentru a ajuta la îmbunătățirea elaborării bugetului pe termen mediu și pentru a asigura predictibilitatea, FMI a recomandat reforme în domeniul pensiilor și salariilor din sectorul public. Cu siguranță, consolidarea fiscală nu înseamnă creșterea salariilor pentru miniștri și parlamentari și nici protejarea, cu orice preț, a pensiilor speciale.
FMI atrage atenția că ritmul reformelor a scăzut, că se impune „reenergizarea” reformelor pentru a stimula creșterea economică și a reduce inegalitățile regionale. În limbajul diplomat al FMI, „reenergizare” înseamnă că reformele sunt la pământ, că există motive reale de îngrijorare că reformele din PNRR vor fi, cel mult, mimate. Rapoartele și comunicatul FMI arată că „reformele privind tranziția verde, securitatea energetică, digitalizarea, sănătatea, educația, precum și guvernanța și anticorupția sunt, în mod deosebit, critice”. În traducere liberă, toate reformele sunt în urmă, toate sunt esențiale, „critice”, altfel creșterea economică va fi afectată, iar perspectivele unui trai decent devin din ce în ce mai îndepărtate.
În materialele publicate pe 26 septembrie, FMI a inclus și o analiză privind deficitul de cont curent, care este al doilea cel mai mare din UE, după Cipru. FMI arată că deficitul bugetar este cel responsabil, în principal, de acest deficit de cont curent excesiv, care pune presiune pe cursul de schimb. Cu alte cuvinte, încăpățânarea autorităților de a perpetua deficitul bugetar se va întoarce împotriva noastră, a tuturor, prin deprecierea monedei.
FMI atrage atenția asupra nevoii de a crește absorbția fondurilor europene și de a folosi mai eficient sursele bugetare și finanțările nerambursabile pentru creșterea calității și cantității investițiilor publice. Numai în felul acesta potențialul de creștere economică va putea fi îmbunătățit. Creșterea productivității și a competitivității – elemente esențiale pentru economia românească – nu se poate materializa fără digitalizare, sisteme de educație și sănătate mai bune, reforma întreprinderilor de stat și fără întărirea luptei cu corupția. Cu alte cuvinte, reformele mimate de Guvern și renunțarea la lupta cu corupția se văd și de la FMI.
Un alt raport publicat de FMI și care ar fi trebuit citit de ministrul Finanțelor înainte de a se bucura de prognoza mai generoasă de creștere economică a vizat disparitățile regionale. Există diferențe semnificative între diferite regiuni, ceea ce ține pe loc dezvoltarea țării și nu reușește să asigure un trai decent pentru locuitorii acestor regiuni. FMI identifică factorii care stau la baza acestor disparități și recomandă Guvernului să ia măsuri pentru a elimina cauzele disparităților, astfel încât și aceste regiuni să se apropie de cele mai bogate din România și de media europeană. Elementele identificate de FMI ca fiind cauza disparităților regionale sunt instabilitatea politicilor publice, deficiențele la nivel administrativ, inclusiv corupția, nivel scăzut sau neadecvat al educației, lipsa măsurilor de stimulare a angajării, mai ales în rândul femeilor, precum și companiile de stat neproductive. Fără rezolvarea acestor probleme, investițiile în zonele mai sărace nu vor fi posibile, locuitorii de acolo fiind condamnați la sărăcie.
Dar criticile și atenționările FMI rămân pe hârtie, iar deciziile Guvernului merg în sens opus. De exemplu, în loc să stimuleze angajarea, Guvernul decide supraimpozitarea contractelor de muncă part-time. În companiile de stat, politica principală este aceea a numirilor politice pe termen scurt în consiliile de administrație, astfel încât respectivii manageri să rămână dependenți de partid. Guvernul are în plan modificarea legislației privind companiile de stat și exceptarea multor companii. Astfel, dispare și bruma de transparență obținută cu greu în peste 20 ani de când prima ordonanță de urgență privind guvernanța corporativă în companiile de stat, OUG 109/2011, a fost aprobată. Falimentara Casă de Comerț Unirea înființată în 2018 sub Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost surescitată, o companie care a produs milioane de lei pierderi, trebuia să deschidă 60 de magazine de comercializare a produselor românești, dar a deschis numai două, rapid închise, iar icrele vândute ca fiind românești erau... chinezești.
Incoerența politicilor Guvernului se traduce în costul ridicat al finanțării datoriei publice. Investitorii nu au încredere în direcția economiei românești, astfel încât ei cer o primă de risc ridicată. Statul român a plătit cea mai mare rată a dobânzii pentru titlurile de stat pe termen lung, conform datelor BCE. În timp ce România plătea rate ale dobânzilor de 8-9% la împrumuturile în lei, Cehia plătea 4,1%, Polonia 5,8%, Croația 2,48% și Bulgaria 1,85%. Pentru Ungaria, costul a crescut recent pe fondul direcției politice iliberale a regimului de la Budapesta.
Pe scurt, motivele de bucurie și mândrie ale ministrului Finanțelor nu prea se regăsesc în raportul FMI, care atrage atenția asupra multiplelor riscuri și dezechilibre acumulate și, mai ales, asupra reducerii pasului reformelor și a luptei anticorupție.
Statistici privind ratele dobânzii pe termen lung pentru statele membre:
