Ioan Holender: Opera din București ar trebui desființată

Data actualizării: 11.11.2016 11:36 Data publicării: 26.04.2016 16:08

Editorul Secțiunii de Opinii și Analize. A publicat în presa internațională, a primit bursă în programul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence 2015 și pentru cercetare în SUA (Professional Fellow 2013). A fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media, precum și membră a presei alternative din România. În trecut a lucrat la cotidianul România liberă.

"Opera nu este un sanatoriu, în primul rând trebuie să mulțumești publicul", spune Holender. Soluția ar fi pornirea de la zero, potrivit acestuia. Opera Națională București (ONB) ar trebui desființată de ministru și creată în locul acesteia o altă instituție, care să scoată posturile la concurs "și să fie angajați cei capabili", explică Holender.

Scandalul de la ONB, care a făcut înconjurul lumii, a început cu un conflict între dansatorul Johan Kobborg și noul director al instituției, Tiberiu Soare. Acesta l-a acuzat pe balerinul danez că și-a asumat fără bază titlul de director artistic al Corpului de Balet, fiindcă funcția nu exista în organigramă. Kobborg a refuzat să mai colaboreze cu noua conducere și în final a demisionat.

În continuare, lumea artistică s-a divizat. O parte a protestat față de străinii care primesc salarii mai mari decât românii. Ceilalți au luat partea lui Kobborg și au atras atenția asupra xenofobiei colegilor. O puternică susținătoare a danezului a fost Alina Cojocaru, una dintre cele mai apreciate balerine ale lumii și logodnica acestuia.

Scandal la Operă. Balerinii străini, huiduiți de angajații ONB: „Afară din țară!”

În continuare, poziția lui Ioan Holender despre scandalul din București:

"Situația prezentă din România este catastrofală în toate privințele și una din culmile acestei catastrofe este la Opera Națională. Este în primul rând vina statului, a ministerului."

"Ministrul trebuie să stabilească cine conduce acest institut. Problema e să se găsească o persoană care să mențină atât Baletul, care pare că este de succes și foarte aclamat la București, dar și Opera, care are mai puțin succes și care, calitativ, este într-o situație extrem de proastă, după părerea mea."

"Eu știu orarul de muncă al Orchestrei Operei Naționale din București, care a scăzut în calitate și este în continuă scădere, se lucrează din ce în ce mai puțin — este responsabilitatea ministerului, bineînțeles."

Salariile nu pot fi egale, iar angajații nu trebuie să își aleagă directorul

"Greva aceasta este absolut nedeterminată, ar trebui să îi concedieze pe toți care fac grevă. Oamenii sunt plătiți conform contractelor pe care le au și nu au nici un drept să facă grevă pentru a se pune directorul pe care îl vor ei."

"Ce se comentează în Occident și în ziarele de aici — niciunde pe lumea asta angajații nu pot determina cine conduce un institut. Angajații Operei să facă o listă cu niște nume din care ministrul să aleagă persoana care să conducă? Cum să vă spun, nu găsesc cuvinte pentru a mă exprima în acest sens (...) vă dați seama ce ar face angajații din directorul care este omul lor."

"Cunosc situația conflictului și scânteia care a provocat conflictul: salariul d-lui Kobborg (...) dar nu este treaba angajaților să discute cât primește unul sau altul. Responsabilitatea o are doar directorul artistic, care poate să plătească cum vrea el (...) dacă se consideră că plata lui Kobborg este justificată, nu e treaba angajaților să discute asta."

"Unul e plătit mai bine, altul mai puțin bine, depinde de prestația artistică a fiecăruia. Într-o instituție de artă nu există democrația că <<toți sunt plătiți la fel>>"

"Publicul vine pentru artiști. Bineînțeles că Alina Cojocaru primește de 100 de ori mai mult decât altă prim-balerină."

În Viena, salariul unui balerin debutant este în medie de 1,800 - 2,000 de euro

"Toți angajații din România sunt plătiți mai prost decât cei de afară, nu puteți compara salariile românilor, fie ei la stat sau privat, cu ce este în Viena, fiindcă aici costurile sunt mult mai înalte."

"Bineînțeles că străinii, oaspeții, soliștii care vin (în România n.r.) au pretenții. Este piața liberă. (...) Balerinii, cântăreții, dirijorii pot pretinde sumele pe care le primesc altundeva, este o normalitate."

"Ion Dacian, când a fost tenor la Operetă, bineînțeles că a fost plătit superior față de toți ceilalți cântăreți. Nicolae Herlea a fost plătit mai bine decât colegii baritoni, care cântau aceleași roluri, dar mai puțin bine."

"Ce-i bun și ce-i rău stabilește publicul."