Săptămâna trecută a avut loc sesiunea de primăvară a rețelei globale parlamentare a OECD și unul dintre subiectele “fierbinți” ale unei agende extrem de încărcate, în contextul schimbărilor dramatice pe piața economică mondială, a fost inteligența artificială IA. Atât de important, încât, o zi întreagă, noi parlamentarii din toată lumea am discutat doar despre asta. Iar în ultima sesiune a zilei ni s-au alăturat cercetătorii de la MIT - discuțiile cu ei au fost extrem de utile și încurajatoare - ca să putem reglementa corect trebuie să înțelegem munca acestor oameni pasionați de studiul noilor tehnologii de inovație.
Este un subiect care stârnește, în general, două tipuri de reacții - speranță și frică - în același timp. Putem să ne uităm plini de optimism la ceea ce ne poate oferi acest incredibil avans tehnologic, la potențialul fantastic pe care îl are inteligența artificială. Potențial pe care abia acum începem să-l descoperim în domenii precum: medicină, agricultură, biologie, finanțe ori în diverse industrii.
La fel de bine, însă, putem să privim cu reținere impactul pe care îl are inteligența artificială pe piața muncii prin eliminarea angajaților din unele domenii, ori cu frică pentru modul în care se face accesul la date și folosirea acestora sau asupra vieții private, în respectarea drepturilor omului și susținerea valorilor democratice.
Vorbim despre un subiect complex, provocator și timpul se grăbește. Prin urmare este firesc să încercăm să răspundem la întrebarea - care sunt regulile acestui joc? Care sunt implicațiile la nivelul societății? Inteligența artificială este noua frontieră pentru omenire. Dezvoltarea IA este o responsabilitate uriașă pentru societatea noastră.
La reuniunea organizată de OECD saptamâna trecută am stat la aceeași masă parlamentari și experți ore bune: ca să putem reglementa toate aceste lucruri avem nevoie să înțelegem ce înseamnă IA. Doar împreună, la nivel global, putem avansa pe aspectele legate de IA - tehnice, etice și legislative. De ce? Pentru că avem nevoie să aliniem standardele și codul de conduită, în timp ce asigurăm interoperabilitatea legilor și reglementărilor. De altfel, toate organizațiile internaționale importante cum ar fi Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Națiunile Unite au început deja să lucreze la dezvoltarea unor standarde și principii etice privind dezvoltarea și utilizarea IA.
Întoarsă acasă, după participarea la această reuniune, cred că este firesc să începem, la nivel național, să avem o preocupare reală pentru a dezvolta o strategie dedicată IA, care să identifice cele mai bune metode de a-i folosi potențialul de a fi un motor de dezvoltare și de îmbunătățire a calității vieții, în timp ce formăm specialiști în domeniu și identificăm cele mai bune metode de a face față provocărilor pe care le aduce.
În cadrul sesiunii organizate de către OECD, discuțiile s-au concentrat mult pe modalitățile în care ne asigurăm că vom avea sisteme IA de încredere, centrate pe factorul uman, care respectă viața privată, guvernanța datelor și un mediu digital care permite accesul la date numai în condiții care respectă cu strictețe protecția datelor personale. În mai 2019, OECD a adoptat Principiile privind Inteligența Artificială, primul set de standarde internaționale asumat de guvernele statelor membre ale OECD și valori orientative pentru celelalte țări.
Dezvoltarea Inteligenței artificiale ne va afecta pe toți, fie că ne place sau nu. Aplicațiile IA sunt multiple - iar acesta este doar începutul.
În domeniul transportului există deja mașinile autonome cu șofer virtual, hărți de navigație detaliate, rute de trafic optimizate care promit siguranță pentru cetățean și beneficii pentru mediu.
În domeniul sănătății, IA ajută la diagnosticarea și prevenția bolilor, precum și detectarea timpurie a maladiilor și în sinteza sau descoperirea unor noi medicamente.
De exemplu, cu ajutorul Inteligenței Artificiale, cercetătorii de la MIT au realizat cel mai performant antibiotic, denumit Halicin, cu care au reuşit să ucidă multe bacterii rezistente la antibioticele existente, în special Clostridium difficile, Acinetobacter baumanii şi Mycobacterium tuberculosis.
Inteligența Artificială poate contribui major și la modul în care răspundem la amenințările pandemiilor: un start-up canadian, Blue Dot, a “prevăzut” declanșarea epidemiei de coronavirus, înaintea celor de la CDC (Centrul de prevenire și control al bolilor).
IA poate fi util pentru a înțelege modele structurale repetitive și pentru controla cât mai bine posibil răspândirea virusului, inclusiv pentru crearea unui vaccin, cât mai rapid.
În domeniul agriculturii, aplicațiile IA ajută la monitorizarea condițiilor din sol, dar și a recoltelor, oferă estimări legate de impactul condițiilor de mediu asupra recoltelor.
Iar în domeniul marketingului, IA oferă sugestii legate de produse și servicii ținând cont de istoricul de cumpărături al individului, la scară largă. Acestea nu sunt povestiri din viitor, ci lucruri care se întâmplă deja acum.
IA ne simplifică mult existența, atâta doar că folosirea la scară largă va avea un impact semnificativ asupra pieței muncii. IA va afecta aproape toate job-urile care pot fi automatizate - aceste aplicații pot îndeplini sarcini complexe, fără să aibă nevoie de salariu, pauze sau concedii de maternitate.
Iar impactul se va produce în mod egal asupra slujbelor celor cu calificări reduse cât și asupra job-urilor în care se cer specializări înalte: IA a demonstrat deja că poate fi mai bună în a previziona pe baza modelelor repetitive variații ale burselor de valori, decât agenții de bursă, dar și în a identifica tipuri rare de cancer.
Pentru a veni în sprijinul decidenților, OECD a lansat pe 27 februarie platforma AI observatory. Aici puteți găsi o bază de date interactivă ce conține informații în timp real a inițiativelor IA. În plus este un instrument util pentru a susține politicile publice în domeniu, cu aport de expertiză de la actori relevanți din domeniu. Iar eu invit public să începem un dialog pe această temă: politicieni, oameni de afaceri, organizații și cetățeni.Timpul nu are răbdare cu noi, și nici evoluția vremurilor pe care le trăim.
Categoric că în fața evoluției tehnologiei nu ne putem opune. S-au scris și se vor scrie nenumărate analize pe marginea acestui subiect, vor exista dezbateri și știri, dar, stând strâmb și judecând drept, îmi vin în minte cuvintele lui Stephen Hawking spuse în 2017, la Lisabona: “Poate ar trebui ca noi toți să ne oprim o clipă și să ne concentrăm nu numai în a face Inteligența Artificială mai bună și mai plină de succes, cât mai ales ea să fie folosită în beneficiul umanității.”
