Graţierea corupţilor e mai aproape decât ni se spune

La televizor declarau că vor modifica legislaţia penală doar pentru a mai aerisi penitenciarele şi, oricum, cazurile de corupţie nu vor fi luate în seamă. În spatele uşilor închise, însă, umflau lista cu dezincriminări pe zona faptelor de corupţie. Aşa au stat lucrurile cu OUG 13. Problema e că şi cu proiectul legii graţierii se încearcă aceleaşi manevre.

„Nu susțin o lege a grațierii pentru acte de corupție. Nu este cazul să ne inflamăm pentru că oricine poate depune amendamente, dar eu spun acum Guvernului și ministrului Justiției, doar legea grațierii nu rezolvă problema. Trebuie conceput un plan complex pentru rezolvarea problemelor penitenciarelor. Nici nu cred că este o grabă foarte mare pe această lege, deoarece doar această lege nu rezolvă problema. Oricine poate depune amendamentele, oricum este cale lungă până la decizia finală”.

Când şi Liviu Dragnea va ajunge să creadă cele spuse mai sus, chiar dacă el însuşi este autorul lor, vom putea decreta că România mai are o şansă chiar şi cu asemenea politicieni aflaţi în prim-planul scenei publice.

Dar la ce se referea, marţi dimineaţă, Liviu Dragnea, când ne sfătuia pe toţi că „nu este cazul să ne inflamăm”? Faţă de cine manifesta liderul PSD atâta clemenţă pe un subiect în general atât de sensibil şi, mai ales, într-un context atât de particular precum cel post-OUG 13?

Ei bine, Dragnea avea în vedere iniţiativa colegului său de partid, Şerban Nicolae, pe care, după câştigarea alegerilor din 11 decembrie, PSD l-a promovat în funcţia de preşedinte al Comisiei juridice a Senatului.

Cu o zi înainte, presa dezvăluia existenţa mai multor amendamente concepute de senatorul Şerban Nicolae la proiectul de lege a graţierii, croite după nevoile politicienilor condamnaţi în marile dosare de corupţie. Citiţi şi trageţi singuri concluziile, AICI. 

Acum puţin peste o lună, când au mutat graţierea pe teren parlamentar, Dragnea, Tăriceanu & Co. nu au făcut-o nici de dragul transparenţei, nici de cel al dezbaterii, nici din raţiuni de procedură, nici ca s-o îngroape.

A fost un calcul cinic, dacă vreţi, un calcul tactic. În ceasul al 12-lea, liderii coaliţiei au intuit, corect, că a trece prin OUG chiar tot ceea ce e pe agenda lor politico-penală va descătuşa în societate energii pe care nu ar fi capabili să le şi gestioneze.

Prin urmare, în seara de 31 ianuarie au separat, pentru o vreme, apele. Aşa s-a ajuns la Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale şi proiect de lege trimis în Parlament pentru graţierea unor pedepse.

Acum, iată, a venit şi vremea graţierii, cu care PSD şi ALDE sunt şi de acord, şi la curent, iar asta în ciuda declaraţiilor-fumigenă precum cea a lui Liviu Dragnea.

De ce merită tratată drept fumigenă afirmaţia lui Dragnea? Ei bine, v-aş furniza două motive substanţiale:

1. Şerban Nicolae nu este un electron liber, nu este un simplu membru PSD care vine cu iniţiative nefericite cu care partidul nu e la curent şi pe care liderii săi nu le agreează.

Aşa cum aminteam mai sus, Şerban Nicolae este preşedintele Comisiei juridice din Senat, este unul dintre juriştii grei şi experimentaţi ai PSD din Parlament, cu o vechime solidă în munca de relaxare a legislaţiei anticorupţie şi cu vaste conexiuni în zona celor intersaţi direct de un succes al PSD-ALDE pe acest subiect.

De altfel, să nu uităm un lucru esenţial. Acela că, odată desăvârşit procesul de instalare la putere a coaliţiei PSD-ALDE, a început să bată la ochi un triunghi sclipitor – cu Parlamentul reprezentat la bază şi Guvernul, la vârf. Altfel spus, cu Şerban Nicolae ca preşedinte al Comisiei juridice de la Senat şi Eugen Nicolicea, omologul său la Camera Deputaţilor; respectiv, cu Florin Iordache pe post de ministru al Justiţiei.

Deja din trecerea în revistă a celor trei nume devenea limpede, pentru orice iniţiat de nivel junior, cât de negru urma să fie cerul deasupra justiţiei. De-a lungul timpului, Şerban Nicolae, Eugen Nicolicea şi Florin Iordache făcuseră echipă deopotrivă în atacurile de anvergură şi în operaţiunile răzleţe de gherilă conduse de PSD împotriva DNA şi a legislaţiei penale. Recent, Iordache a fost rănit în luptă, dar cu siguranţă că a fost deja recuperat.

2. În 27 februarie, un comunicat de presă al DNA punea în lumină un lucru extrem de important: pe lista iniţială a lui Florin Iordache şi a camarazii săi din PSD-ALDE figurau mult mai multe modificări la Codurile penale decât cele pe care le-au introdus până la urmă în OUG 13. Figurau mai mutle dezincriminări decât au reuşit să introducă în actul normativ care a scos sute de mii de oameni în stradă. Iar în declaraţiile lor publice, liderii PSD şi ALDE declarau că niciun corupt nu va beneficia de pe urma modificărilor aduse legislaţiei penale, ba din contră, că totul era orientat spre binele omului de rând. Or, ia uitaţi-vă puţin pe lista de mai jos!

De ce nu au reuşit să facă din lista iniţială o listă finală? Piedica majoră a constituit-o opoziţia pe care au manifestat-o chiar specialiştii din Ministerul Justiţiei, întrucât proiectul în forma respectivă ar fi intrat în coliziune frontală inclusiv cu acorduri internaţionale la care România este semnatară.

Iată, deci, ce spunea DNA în pasajul respectiv:

„Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017. În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
- Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
- Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea”. Comunicatul integral al DNA, AICI.

Ce credeţi, acum, la început de drum şi cu graţierea? Este sau nu cazul să ne inflamăm?