Femeile au fost, în timpul pandemiei, deopotrivă eroi și victime. Pentru viitor însă trebuie regândită arhitectura socială, astfel încât să realizăm ambiția Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – „să nu lăsăm pe nimeni în urmă!”
Criza a scos la iveală toate inegalitățile pre-existente și ne-a arătat cum un simplu dezechilibru exacerbează decalajele societale între anumite grupuri. După cum afirmă și Věra Jourová, femeile au fost în linia întâi în pandemie și cel mai afectat segment demografic!
Pandemia a fost o lecție esențială pentru toate statele lumii. Inegalitate, discriminare, traumă și reziliență – acestea sunt cuvintele care descriu experiența unei femei în pandemie! Și nu numai România, ci întreaga lume s-a trezit și a demarat lupta împotriva discriminării și abuzului sistematic cu care se confruntă femeile.
La nivel european, în medie, populația feminină a înregistrat pierderi financiare în valoare de 800 de miliarde de dolari. Locurile de muncă din domeniile feminizate au fost considerate a fi cu 19% mai expuse riscurilor asociate crizei. De altfel, fix acestea au fost cel mai afectate de concedieri. Un alt exemplu concludent este legat de femeile care lucrează în sistemul medical. Ele au fost eroii din linia întâi în lupta împotriva virusului Sars-CoV-2 – 70,4% din personalul medical din România este feminin; la nivel european, 76%!
Și noi am văzut exact ce ne lipsește, am văzut toate deficiențele sistemului nostru. Astfel, numărul femeilor șomere a crescut cu 50% din cauza pandemiei, în timp ce ponderea bărbaților șomeri cu doar 16%. La capitolul violență domestică, în primele nouă luni ale anului 2020, numărul apelurilor la 112 a crescut cu aproape 18% față de anul 2019. 96% dintre agresori sunt bărbați.
Lucrurile nu mai pot continua așa! Printr-un proces democratic (consultări publice, dezbateri etc.), și într-o Românie liberală avem oportunitatea de a le corecta. Dacă ratăm această șansă, ne facem vinovați de un faliment moral.
Raportul Comisiei Europene privind egalitatea de gen (2021) a punctat corect nevoia ca femeile să fie în centrul strategiei de recuperare post-pandemică: fiecare femeie discriminată este o pierdere pentru societate!
Schimbarea începe cu politici solide de stat pentru stimularea participării femeilor în economie și în viața politică. Experiența pandemiei se reflectă în Planul nostru Național de Redresare Economică! România liberală nu stă pe loc. Implicarea femeilor în economie este prioritatea zero; noua generație de strategii naționale cuprinse în PNRR poziționează în centru femeia:
„creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, inclusiv prin acțiuni ce urmăresc reducerea disparităților salariale dintre sexe, precum și facilitarea proceselor de evoluție în carieră sau asumarea unor roluri antreprenoriale sau funcții de management;
creșterea echilibrului de gen în sectoarelor care au procente mari de ocupare din rândul bărbaților precum: energie, economie verde și digitală, agricultura, industriile de construcții și transporturi.”
România are, la acest moment, o statistică încurajatoare. Femeile câștigă cu 4% mai puțin decât bărbații; cea mai mică discrepanță salarială între bărbați și femei din UE, după Luxemburg (celebrul wage-gap). Dar asta nu înseamnă că nu e loc și de mai bine! Să reducem și mai mult decalajul! Inclusiv în politică, prin asigurarea și respectarea cotelor de gen electorale.
Îmi doresc să văd o lume în care egalitatea de gen e norma! Cred că un pact global pentru egalitate de gen este o necesitate a drepturilor omului, nu o ambiție politică a unei ideologii. Demnitatea femeii și recunoașterea meritelor profesionale, în toate domeniile, trebuie să fie o condiție fundamentală a unei societăți juste!
