Acest articol de opinie a apărut în Politico. Bogdan Aurescu este co-semnatar, alături de Annalena Baerbock, ministrul federal al afacerilor externe al Germaniei; Hadja Lahbib, ministrul afacerilor externe și europene, al comerțului exterior și al instituțiilor federale culturale al Belgiei; Jean Asselborn, ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat de Luxemburg; Wopke Hoekstra, vice-premierul și ministrul afacerilor externe al Țărilor de Jos; Tanja Fajon, ministrul afacerilor externe și europene al Sloveniei, și José Manuel Albares Bueno, ministrul afacerilor externe al Spaniei.
Confruntată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană și-a dovedit capacitatea de a acționa. Prin a fi alături de Ucraina – diplomatic, financiar și militar. Prin reducerea dependenței energetice față de Rusia. Și prin oferirea unei perspective clare de aderare la UE Ucrainei, precum și Republicii Moldova.
Privind spre viitor, este clar că această capacitate de a acționa rapid și hotărât va rămâne decisivă pentru afirmarea rolului UE ca actor de politică externă dispus și pregătit să susțină valorile și interesele cetățenilor noștri într-un mediu global din ce în ce mai incert. Avem nevoie de o Uniune Europeană care să producă rezultate solide și tangibile. După cum au demonstrat evoluțiile recente, avem nevoie, de asemenea, acum mai mult ca oricând, să ne creștem capacitatea de a livra rezultate în perioade de criză. În același timp, pe măsură ce Uniunea se extinde, o integrare europeană de succes necesită instituții UE care să funcționeze eficient.
Totuși, în trecut, o astfel de acțiune rapidă și hotărâtă a UE nu a fost întotdeauna realizată de la sine. Marea majoritate a deciziilor UE de politică externă necesită unanimitate – care poate încetini, în unele cazuri, capacitatea noastră de a acționa. În pofida și nu datorită acestor reguli am reușit să cădem de acord în privința celor zece pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la războiul său de agresiune împotriva unui stat suveran.
Din acest motiv, pledăm pentru o utilizare mai frecventă a votului cu majoritate calificată (QMV) în Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE, în termenii în care este în prezent reglementat de Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).
Ne propunem să trecem dincolo de vechile diviziuni dintre cei care sunt în favoarea multiplicării cazurilor de luare a deciziei prin majoritate calificată și cei care se opun acestui mod de a decide. Nu pledăm pentru revizuirea Tratatelor, nici nu avem în vedere dezbateri academice îndelungate. În timp ce discuția în jurul unei PESC mai eficiente este parte a unei dezbateri mai ample privind votul cu majoritate calificată în alte domenii, ceea ce noi propunem acum este o abordare pragmatică – care se concentrează numai pe domenii ce țin de sfera Politicii Externe și de Securitate a UE și care utilizează prevederile deja incluse în TUE, într-un mod mai flexibil, care să fie acceptabil pentru toată lumea.
În primul rând, sugerăm o utilizare mai frecventă a “abținerilor constructive”, așa cum este prevăzut în articolul 31(1) TUE. Statele membre au început deja să folosească această opțiune simplă, dar foarte eficientă, care însă permite adoptarea unei decizii – mai precis, să nu ridice obiecții și, astfel, să nu împiedice celelalte 26 de state membre să avanseze prin luarea unei decizii.
Recent, am putut constata cât de eficiente pot fi “abținerile constructive”, atunci când Consiliul Afaceri Externe a votat, în octombrie anul trecut, crearea noii misiuni de asistență militară a UE pentru forțele armate ucrainene. Vrem să construim pe această tendință emergentă – și ne angajăm să ne examinăm sistematic propriile poziții, în vederea folosirii “abținerii constructive” în locul votului împotrivă.
În al doilea rând, propunem ca votul cu majoritate calificată să fie testat în practică. Unele domenii de politică externă a UE permit deja adoptarea deciziei prin majoritate calificată, în baza articolului 31 (2) TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul UE a decis prin unanimitate crearea unei misiuni civile a UE, termenii operaționali ai misiunii respective ar putea fi ulterior deciși prin vot cu majoritate calificată. În mod similar, am putea utiliza votul cu majoritate calificată atunci când trebuie adoptate decizii pe baza pozițiilor comune ale UE în forurile internaționale în domeniul drepturilor omului.
În plus, sugerăm adaptarea procesului decizional în domenii care nu presupun un vot formal, dar unde consensul se aplică, totuși, în practică. Când Înaltul Reprezentant prezintă o declarație publică în numele statelor membre UE, de pildă, textul ar putea fi convenit ca o decizie a Consiliului de implementare și adoptat prin majoritate calificată în conformitate cu articolul 31(2) TUE. Această abordare ar înlesni modul în care comunicăm public și ar face ca vocea noastră europeană să fie una mai puternică.
În al treilea rând, căutăm să construim punți sau, în jargonul UE, pasarele. Deja Consiliul UE poate decide, prin unanimitate, ca anumite decizii să fie adoptate prin vot cu majoritate calificată ca procedură standard în anumite domenii de politică externă, prin intermediul clauzei pasarelă prevăzute în articolul 31 (3) TUE. Sugerăm explorarea modalităților de activare a acestei clauze pasarele și în domenii bine definite în PESC.
Înțelegem că unii parteneri din UE au preocupări legate de utilizarea votului cu majoritate calificată în politica externă a UE - și tratăm cu seriozitate aceste preocupări.
Pentru noi, căutarea consensului este și va rămâne în centrul ADN-ului nostru european - pentru că a vedea lumea din unghiuri diferite și a fi deschis la compromisuri constructive este un atu. Vom face tot posibilul să venim în întâmpinarea preocupărilor tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, astfel încât să asigurăm adoptarea celor mai bune decizii posibile pentru interesele noastre colective. Astfel, vom lucra pentru consolidarea în continuare a cooperării în spiritul încrederii reciproce, în cadrul Uniunii Europene.
Bineînțeles, pentru a proteja interese vitale ale politicii naționale, statele membre pot invoca așa-numita frână de urgență prevăzută în articolul 31(2) TUE. Dincolo de aceasta, vom lucra la un mecanism de tip “plasă de siguranță”, suplimentar față de frâna de urgență existentă în Tratate, care va urmări garantarea faptului că interesele naționale vitale vor continua să fie respectate în acele domenii ale PESC unde votul cu majoritate calificată este extins prin clauza pasarelă. Asupra acestui aspect, precum și a celorlalte, vom face apel și la opinia experților independenți pentru a analiza diferite opțiuni.
