Frământarea unui statut superior pe scena europeană și internațională a remodelat România ultimelor trei decenii. Pentru o țară marcată de o tranziție postcomunistă intensă, provocatoare, perspectiva apartenenței la societatea euro-atlantică a constituit catalizatorul primordial pentru o acțiune politică și societală credibilă. Momentul Snagov 1997 a devenit, astfel, simbolul ralierii fără precedent a clasei politice, în temeiul unei mobilizări a opiniei publice consistente, în jurul dezideratului integrării euro-atlantice a României.
Întotdeauna în aceste momente, România și-a regăsit vocația, vocație transpusă sub forma unor proiecte ambițioase din țară. Negreșit, cu fiecare astfel de ocazie, societatea și-a asumat plenar acest proiect și l-a deservit cu multă dedicare. Acum, când ne aflăm în fața unei noi etape de afirmare a României pe scena globală, prin aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, este imperativ să mobilizăm toate resursele intrinseci pentru a fructifica un nou astfel de proiect de țară, unul care să poarte România într-o nouă etapă a existenței sale în arena internațională.
„Clubul celor mai bogate națiuni”, așa cum este supranumită OCDE, adună 38 de state membre, exponenți principali ai lumii libere. 51% din PIB-ul global, cele mai ambițioase proiecte de dezvoltare și inovare, cele mai mari centre universitare ale lumii și cele mai performante modele de dezvoltare sustenabilă în plan socio-economic sunt adăpostite sub cupola OCDE. Apartenența la această organizație ar deveni, pentru România, o platformă de contribuție la standardele și reperele de politică publică ce guvernează cele mai prospere economii ale lumii, dar și o confirmare a unui nivel de progres socio-economic ce ar amplifica semnificativ marile proiecte de investiții în țara noastră. Tocmai de aceea, demersul de a creiona un proiect pertinent, ambițios și inovator de țară în jurul procesului de aderare la OCDE poate seta o premisă valoroasă de accesare a acestei ferestre de oportunitate.
România ca soft power economic, lider regional și antreprenor de norme - acesta este un mandat pe care nu numai clasa politică și diplomația română, cât și celelalte forțe ale societății trebuie să îl deservează. O Românie integrată plenar în organismele OCDE va trebui să proiecteze o formă de atracție ideațională care să-i permită să fructifice pârghiile acestei apartenențe. Spre exemplu, reconstrucția Ucrainei va reprezenta un proiect cheie pentru statele membre OCDE. În spectrul acesta, România trebuie să devină o voce pertinentă, capabilă să susțină o viziune ambițioasă, sustenabilă și benefică pentru derularea acestui efort. România poate să își asume un rol de creator al normelor pentru acest demers fundamental în spectrul căruia OCDE va ocupa o poziție esențială. Totodată, pentru Republica Moldova, România trebuie să susțină proiecte de asistență vaste ale OCDE, menite să livreze asistență Chișinăului în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și în eforturile sale strategice de dezoligarhizare și transformare socio-economică.
Pe urmă, România va avea oportunitatea de a deveni un liant și un hub de inovare în regiune, un punct de legătură între marile economii globale și Balcanii de Vest. Ce ar putea însemna, pentru București, spre exemplu, dar și pentru marile orașe ale României, aderarea la OCDE? Deja aceste orașe devin clustere pentru dezvoltare tehnologică, poluri industriale ale României. O capitală a unei țări care a înregistrat și un progres major de statut internațional prin aderarea la OCDE are, astfel, potențialul de a-și extinde și mai mult influența pe harta europeană, de a se alătura marilor capitale europene într-un circuit al dezvoltării fără precedent pentru România și pentru întreaga regiune. O Românie care, astăzi, se confruntă cu provocările dublei tranziții, verzi și digitale,
Pentru noi, ca țară, toate aceste perspective nu pot rămâne la statutul de aspirații. Ele merită să devină o viziune, un proiect de țară pe care aderarea la OCDE îl poate cataliza. Mobilizarea diplomatică excepțională a României, coordonată de către secretarul de stat Luca Niculescu, trebuie să fie dublată de capitalul politic al unui proiect de țară vizionar și ambițios. În Parlamentul României, ne angajăm să servim o astfel de cauză, conștienți fiind de proporțiile acestei oportunități. În societate, în mediul academic și în mediul privat, regăsim aceeași energie prețioasă determinată de acest demers al României. Soft power economic, leadership regional și antreprenoriat de norme pentru România - procesul de aderare la OCDE ne aduce mai aproape de toate aceste concepte. Avem mandatul moral, față de noi înșine, să dăm curs unei astfel de viziuni!
