Cunoaștem bine tentativele Rusiei de a destabiliza Republica Moldova prin intermediul unor oligarhi și politicieni eșuați, cu grave probleme penale, care controlează imperii mediatico-politico-economice unde afacerile ilegale, deturnarea guvernării și știrile false se amestecă într-un compus de o toxicitate aproape fatală pentru o democrație tânără. Ani de zile, parcursul european al Republicii Moldova a putut fi parazitat și deturnat prin intermediul unor astfel de actori corozivi. Iar în ultima perioadă, după ce regimul reformist Maia Sandu a lansat cu curaj – pe fondul invaziei brutale și nejustificate a Rusiei în Ucraina – un proiect de țară proeuropean ferm, categoric și anti-rus, aceștia au depus eforturi continue pentru a destabiliza – prin dezordini de stradă, campanii de manipulare și știri false – regimul de la Chișinău.
Din acest punct de vedere, viteza cu care ideea diplomației de la București – de a sancționa acești actori toxici în cadrul Uniunii Europene – a trecut prin fazele de propunere-negociere-operaționalizare și producere de efecte este, în raport cu ritmul uzul al procedurilor internaționale, de-a dreptul miraculoasă. Propunerea de a sancționa oligarhii/politicienii eșuați/agenții de influență ai Kremlinului în Republica Moldova a venit pe 20 februarie 2023, din partea ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu. Diplomația de la București a reușit să convingă, în numai două luni, până pe 24 aprilie 2023, când a avut loc o nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe, toate capitalele europene și instituțiile europene să sprijine această inițiativă. Acordul negociat de ministrul Aurescu a fost finalizat formal pe 28 aprilie, când UE a adoptat cel mai rapid regim de sancțiuni creat vreodată de Uniune. Conform sistemului propus de România, sancțiunile împotriva celor care urmăresc destabilizarea Republicii Moldova vizează interdicții de intrare în țară sau confiscarea bunurilor/înghețarea conturilor.
Ei bine, astăzi, la doar trei luni de la momentul în care Bucureștiul și-a lansat propunerea, avem un anunț ferm din partea UE privind primele sancțiuni. Acestea îl vizează, între alții, pe oligarhul Ilan Șor, implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova, coordonarea unor campanii de manipulare mediatică, incitare la violență împotriva regimului de la Chișinău, finanțarea unor manifestații menite să degenereze în acțiuni de provocare etc; alături de el regăsim nume precum Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, Igor Ceaika și Gheorghe Cavcaliuc.
Faptul că aceste instrumente majore ale agresiunii hibride împotriva Republicii Moldova își pierd mult din capacitatea de a destabiliza regimul de la Chișinău va ajuta enorm reziliența Republicii Moldova în contextul neo-imperialismului rusesc, care în Ucraina se manifestă printr-un război tradițional, sângeros, iar în Moldova printr-un război informațional și psihologic, de subminare și manipulare. Iar o Republică Moldova mai sigură – ca și o Ucraină puternică, care rezistă în fața amenințărilor Kremlinului – reprezintă atât câștiguri în sine, din perspectiva dreptului internațional și a moralei universale, cât și o garanție pentru siguranța națională a României: cu cât flancul nostru de est va fi mai solid, mai eliberat de influența malignă a regimului Putin, cu atât și România va fi mai sigură.
Aș mai adăuga că succesul sancțiunilor propuse de România în beneficiul Republicii Moldova ar putea reprezenta un model pentru regiunea Mării Negre în ansamblu, pe măsură ce și alte state de aici, vizate de operațiunile ruse de destabilizare, își asumă categoric, în maniera regimului de la Chișinău, un proces accelerat de integrare europeană. Așa cum vedem și în Republica Moldova, și în Ucraina, în raport cu șantajul care vine dinspre Kremlin, soluția este fermitatea și încrederea în mecanismele legale internaționale.
