De ce se amână ridicarea MCV
Mecanismul de Verificare și Cooperare se va încheia pentru România atunci când TOATE cele patru obiective de referință vor fi îndeplinite, subliniază Comisia Europeană în raportul publicat miercuri. Or, în ciuda oricăror declarații făcute nervos de ministrul Justiției, această perspectivă pare să se fi îndepărtat în condițiile în care reformele făcute până acum au fost și sunt amenințate constant de acțiunile autorităților de la București.
„În cursul perioadei de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017 în care s-au stabilit principalele recomandări pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de referință cuprinse în MCV, s-au realizat progrese cu privire la o serie de recomandări, în special recomandarea 8, care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător, și, sub rezerva aplicării practice, cu privire la recomandările 2, 7 și 12. Deși punerea în aplicare a unora dintre recomandări progresa bine, în cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017. (...) Comisia nu poate încă să concluzioneze că, în această etapă, vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător”, este concluzia Raportului publicat miercuri.
Cu alte cuvinte, cel puțin până la sfârșitul anului 2018, când va fi publicat un nou raport al CE, sunt șanse ZERO ca MCV să fie ridicat, așa cum susținea liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu și cum a spus, chiar miercuri, ministrul Tudorel Toader („Este un raport de etapă, un raport care consemnează progresele de la ultimul raport din ianuarie. Raportul evidenţiază multe din progresele înregistrate faţă de ianuarie, fundamentând concluzia Comisiei, în sensul îndeplinirii MCV într-un viitor apropiat. Este şi un angajament asumat, ca la preluarea preşedinţiei Consiliului, la începutul lui 2019, România să nu se mai afle sub MCV. Evoluţia se încadrează în acest angajament”).
Raportul de miercuri (integral AICI) analizează în special măsura în care România a ținut cont de cele 12 recomandări „esențiale” formulate de Comisia Europeană în raportul din ianuarie 2017. Or, după cum apreciază oficialii europeni, „progresele și rezultatele bune” înregistrate de instituțiile judiciare au fost „afectate de situația politică”.
Despre ce este vorba? Pe de o parte despre OUG 13 și proiectul legii grațierii, adoptate de Guvernul Grindeanu, pe de altă parte despre propunerile de modificare a legilor justiției, de la sfârșitul lunii august. „Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar”, scrie în Raportul publicat miercuri. Cu alte cuvinte, CE atrage atenția nu doar că nu s-au înregistrat noi progrese, dar suntem la un pas ca și reușitele consemnate anterior să fie șterse cu buretele, efect al repetatelor încercări ale coaliției PSD-ALDE de a ajusta cadrul legal după bunul plac, împotriva voinței magistraților și nesocotind total vocea societății civile.
„Un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător, și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția, reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV”, mai scrie în Raportul CE.
De altfel, „independența sistemului judiciar” este laitmotivul documentului.
Pentru a atinge acest obiectiv, este nevoie, pe de o parte, de „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt”, cu „garanții suficiente împotriva politizării”. Iar pe acest subiect este „necesar” ca România să ceară avizul Comisiei de la Veneția și, evident, să și țină cont de el. Or, nu mai departe de acum o săptămână, ex-ministrul Justiției Florin Iordache (PSD) ne spunea cum vor decide aleșii dacă este sau nu nevoie de avizul Comisiei de la Veneția pe legile justiției („Parlamentul României va constata în funcție de textele pe care le va adopta dacă este necesar sau nu. Dacă vom constata că este necesar vom solicita, dacă nu, nu vom solicita”).
Pe de altă parte, CE consideră că se impune stipularea clară a obligației că „parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar”. Raportul face referire atât la declarațiile critice pe care aleșii le fac public la adresa magistraților și a sistemului judiciar, cât și la blocarea anchetelor procurorilor. „Trei cereri recente de ridicare a imunității unor parlamentari au fost respinse”, notează Comisia Europeană. Este vorba, dacă ați uitat, de Rovana Plumb și Eugen Bejinariu de la PSD, precum și de Viorel Ilie de la ALDE.
Și, referitor tot la Parlamentul condus de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu și la majoritatea PSD-ALDE, o altă restanță majoră constatată privește ignorarea unor hotărâri judecătorești definitive prin care senatori și deputați au fost declarați ca fiind incompatibili, în conflict de interese ori cu averi ilicite. „Există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017”, arată CE.
Oficialii europeni atrag atenția și că există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, deși aceștia au interdicția de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Știți despre ce parlamentari este vorba? Unul este Steluța Cătăniciu, deputat ALDE care nu doar că vorbește prin studiourile tv despre „abuzurile” magistraților, dar a fost instalată și vicepreședinte la Comisia juridică a Camerei. Ceilalți doi sunt Ioan Sorin Roman (PSD) și Ovidiu Cristian Marciu (PSD).
Și în cazul acestora, ițele poveștii duc tot la Florin Iordache. Din postura de președinte al Comisiei de validare, acesta explica senin cum stau lucrurile cu sesizările ANI (apropo de „cooperarea loială între instituții” de care tot vorbesc de la o vreme reprezentanții PSD-ALDE): „Comisia de validare când şi-a încheiat activitatea nu avea de unde să ştie că la un moment dat ne va scrie ANI. Deci comisia de validare nu poate sta pentru că o instituţie a statului la un moment dat ne va sesiza. În momentul în care a ajuns, de dimineaţă am discutat-o şi am respins-o”. Cu alte cuvinte, așa cum au respins cererea ANI de vacantare a mandatelor, Iordache și colegii săi au respins și hotărârile judecătorești pe care Agenția își întemeiase cererea.
În privința reformei sistemului judiciar, CE atrage atenția că „Parlamentul nu a adoptat până în prezent niciunul dintre proiectele de modificări propuse de Guvern în 2016, care fuseseră rezultatul unor ample consultări”, adoptând, în schimb, alte modificări la Codul penal, „în special cele care au drept efect dezincriminarea conflictului de interese”.
Cât despre nou-înființata comisie specială condusă de Florin Iordache (care să pună în acord Codurile penale și civile cu deciziile Curții Constituționale), aceasta ar trebui să adopte modificările prin consens, pentru a se menține „progresul generat de reformele acestor patru coduri”.
