Editorial De ce avem nevoie de un buget mai mare al Uniunii Europene și unde greșesc cei care propun reducerea fondurilor
Rezultatul negocierilor de săptămâna aceasta privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027 va avea un impact semnificativ asupra direcției Uniunii în următorul deceniu. De rezultatul acestor negocieri va depinde și ritmul cu care România se va dezvolta în următorii ani. Vom avea suficiente fonduri pentru autostrăzi, școli și canalizare? Vom putea crește subvențiile pe care le alocăm fermierilor români?
În următoarele rânduri voi prezenta mai în detaliu miza acestor negocieri și unde ne aflăm în acest moment. Voi explica de ce noi, Parlamentul European și, mai ales, Grupul PPE din Parlamentul European, vrem un buget european mai mare și de ce numai printr-o creștere a bugetului putem să îndeplinim toate obiectivele asumate la nivel european.
Ce așteaptă oamenii de la Uniunea Europeană în următorii ani
Ca să răspundem la întrebarea „ce buget trebuie să oferim Uniunii Europene în următorii ani”, trebuie mai întâi să cădem de acord cu privire la așteptările pe care oamenii le au de la Uniunea Europeană în deceniul ce urmează.
Putem spune că există un consens la nivelul instituțiilor europene cu privire la nevoia ca Uniunea Europeană să livreze mai multe lucruri cetățenilor săi în următorii ani.
Spre exemplu, noi, în România, vrem să creștem subvenția pentru fermierii români până la media din Uniunea Europeană. Vrem să avem în continuare suficiente fonduri europene pentru construcția de autostrăzi, pentru reabilitarea drumurilor, pentru modernizarea căilor ferate, pentru a extinde rețele de apă, canalizare, gaz și electricitate în fiecare comună și în fiecare sat din România.
Toate acestea necesită o finanțare adecvată a Uniunii Europene. Ca vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru buget, voi susține doar un cadru financiar multianual care să cuprindă toate aceste obiective.
Le fel, trebuie să asigurăm fonduri suficiente pentru noile priorități ale Uniunii Europene, precum protecția mediului, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, siguranța cetățenilor sau controlul frontierei externe.
Unde sunt blocate negocierile
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Toată lumea este de acord că Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe în următorii ani, însă doar Parlamentul European susține și o creștere reală a Bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2021 - 2027 în acord cu noile așteptări pe care le avem cu toții de la Uniunea Europeană.
Deși vrem cu toții ca Uniunea Europeană să facă mai multe în următorii 10 ani, guvernele statelor membre încă nu au reușit să explice de ce susțin reducerea bugetului multianual al Uniunii Europene. Încă așteptăm de la statele membre să aloce banii acolo unde promit noi lucruri pentru oameni.
Și aici vreau să vă dau câteva exemple elocvente cu privire la efectele pe care le va avea un buget multianual mai suplu, așa cum a fost propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.
Cifrele negocierilor
Președintele Consiliului European, Charles Michel, desemnat să negocieze un acord politic pe viitorul buget multianual, a înaintat vineri o propunere de buget multianual 2021 - 2027 cu aproape 40 de miliarde de euro sub nivelul propus de Comisia Europeană și cu aproape 230 de miliarde de euro sub propunerea Parlamentului European.
Comisia Europeană a propus un buget pentru următorii 7 ani de aproximativ 1.134,5 de miliarde de euro. Parlamentul European a propus un buget de 1.324,1 miliarde de euro pentru a putea gestiona toate prioritățile Uniunii Europene. Președintele Consiliului European a venit cu o propunere de doar aproape 1.094,8 miliarde de euro. Procentual, Comisia a propus o alocare de 1,11% din venitul național brut, Parlamentul European a propus 1,3%, iar Charles Michel a propus 1,07%.
Cum să finanțăm un Pact Ecologic de 1.000 de miliarde de euro dacă reducem bugetul UE?
Noua Comisie Europeană a venit cu un pact ambițios, numit, generic, Pactul Ecologic European. Prin acest pact, se dorește ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.
Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a venit și cu un plan de investiții în valoare de 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani. Acest plan are un impact direct asupra bugetului Uniunii Europene din următorul deceniu.
Cele 1.000 de miliarde de euro vor proveni parțial din fonduri nerambursabile de la bugetul Uniunii Europene, parțial din împrumuturi ale Băncii Europene de Investiții garantate de bugetul UE, dar și din cofinanțarea națională pentru proiectele europene sau alte tipuri de împrumuturi.
Este, însă, evident, că punctul de plecare al finanțării Pactului Ecologic va fi bugetul Uniunii Europene 2021 - 2027. Comisia propune ca 25% din alocările pe toate programele de finanțare ale noului cadru financiar multianual să contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului Ecologic European.
Pe lângă procentul de 25%, Comisia a mai propus în viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027 Un Fond pentru o Tranziție Echitabilă care va primi o finanțare suplimentară de 7,5 miliarde de euro dedicat sprijinirii prin alocări financiare nerambursabile a regiunilor care vor avea nevoie de cele mai multe investiții pentru a atinge noile ținte de mediu.
Este vorba de bani noi, nu de relocări de la agricultură sau coeziune. Este un bun punct de plecare în contextul finanțării Pactului Ecologic fiindcă este evident că implementarea acestui pact va necesita fonduri noi, suplimentare de fondurile alocate pentru vechile priorități europene.
Noi nu vom accepta o finanțare a pactului care să ducă la tăieri de la vechile priorități al Uniunii Europene, adică de la Politica Agricolă Comună sau de la Politica de Coeziune. Aceasta este poziția României și este poziția corectă: nu vom accepta tăieri din fondurile europene pentru fermierii români, pentru plățile directe pe suprafață sau pentru investiții în infrastructura rutieră din România.
Prioritățile noi ale Uniunii Europene trebuie să însemne fonduri noi în bugetul Uniunii Europene.
Fără tăieri la Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune
Cu toții lăudăm Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Datorită ei, produsele agricole din Uniunea Europeană au cele mai înalte standarde de calitate din toată lumea, datorită politicii agricole comune, fermierii își permit să producă și să vândă produse sănătoase și la preț acceptabil tuturor buzunarelor, datorită politicii agricole comune avem asigurată securitatea alimentară pe întreg continentul de jumătate de secol.
În plus, se discută, în contextul Pactului Ecologic European, să creștem și mai mult standardele de mediu în producția agricolă și alimentară. Foarte bine! Doar că propunerea de buget a președintelui Consiliului European prevede o tăiere de aproximativ 54 de miliarde de euro a alocărilor pentru agricultură și politici maritime față de actualul buget multianual și față de propunerea Parlamentului European care susține menținerea actualelor alocări.
În condițiile în care fermierii români încă primesc subvenții sub media europeană și am promis că le vom crește în viitorul buget multianual, în condițiile în care vrem o agricultură și mai prietenoasă cu mediul, este inacceptabil să venim cu o propunere de reducere a alocărilor pentru agricultură de aproape 14%.
Cu toții spunem că încă este nevoie de investiții în coeziunea Uniunii Europene. Dar propunerea înaintată de președintele Consiliului European prevede un buget pentru coeziune cu 45 de miliarde de euro mai mic decât propunerea Parlamentului care susține menținerea actualei alocări financiare.
Cu fondurile de coeziune construim autostrăzi, renovăm școli, dezvoltăm rețelele de canalizare, de electricitate, adică toate acele investiții de care România și alte state membre încă au nevoie. Politica de coeziune trebuie să rămână o prioritate a Uniunii Europene, iar acest lucru nu se poate face printr-o scădere a fondurilor europene.
Tăierile de la cercetare vor avea un impact negativ de două ori mai mare decât PIB-ul României
O altă mare problemă este alocarea pentru cercetare și inovare. Uniunea Europeană are un decalaj de cercetare și inovare față de Statele Unite ale Americii și față de multe țări din Asia, precum Coreea de Sud.
Cine investește astăzi în cercetare va da mâine viitoarele mari companii multinaționale în tehnologie. Va da mâine viitorul fondator al Apple, Amazon, Google sau Facebook. După cum vedeți, niciunul dintre fondatorii companiilor de mai sus nu este din Europa.
De aceea, cu toții am căzut de acord că cercetarea să devină o prioritate în viitorul buget multianual. Această declarație nu se vede, însă, în cifrele înaintate de președintele Charles Michel și de guvernele statelor membre care propun un buget pe următorii ani de doar 80,9 miliarde de euro.
Este o diferență mare între așteptările pe care le avem cu toții de la cercetarea în Europa și propunerea înaintată vineri de președintele Consiliului European. Ca o comparație, Parlamentul European a propus o finanțare de 120 de miliarde de euro a cercetării în Europa pentru următorii 7 ani. Este singura alocare care ne poate garanta că ne vom îndeplini obiectivul de a aloca anual 3% din venitul național brut al Uniunii Europene în cercetare și dezvoltare.
Estimările arată că la fiecare 10 miliarde reduse din bugetul european pentru cercetare și dezvoltare, Uniunea Europeană va pierde 110 miliarde de euro din produsul intern brut în următorii 25 de ani și 100.000 de noi locuri de muncă până în 2040.
Cu alte cuvinte, diferența de aproape 40 de miliarde de euro între propunerea Parlamentului European și propunerea președintelui Consiliului European privind finanțarea cercetării și inovării va avea un impact negativ asupra PIB-ului Uniunii Europene de peste 440 de miliarde de euro în următorii 25 de ani.
Adică o sumă egală cu dublul PIB-ului anual al României. Un buget pentru cercetare redus cu 40 de miliarde de euro înseamnă și o pierdere de 400.000 de locuri de muncă la nivelul Uniunii Europene până în 2040.
Combaterea evaziunii fiscale se poate face doar cu finanțarea adecvată
Statele membre care vor reducerea bugetului Uniunii Europene aduc mereu în discuție problema evaziunii fiscale cu fonduri europene. Or estimările arată că, la nivelul de investiții propus în prezent de guvernele statelor membre, se va reduce capacitatea Uniunii Europene de a gestiona evaziunea fiscală. Vorbim de pierderi de aproape 1.000 de miliarde de euro anual.
De ce avem un Oficial European de Luptă Antifraudă și de ce vom avea un Parchet European începând cu anul acesta dacă nu le oferim bugete suficiente să lupte împotriva fraudei?
Nu poți să te plângi de evaziunea fiscală din Europa, dar, totodată, să reduci investițiile care ar permite Uniunii Europene să combată eficient evaziunea fiscală.
Reducem bursele Erasmus? Tăiem investițiile în siguranța cetățeanului?
Propunerea de buget înaintată vineri, dacă va fi adoptată în forma aceasta, va însemna mai puține burse de mobilitate universitară „Erasmus+” pentru studenții și tinerii europeni față de ceea ce a propus Comisia Europeană.
Cu toții spunem că „Erasmus” este unul dintre cele mai de succes programe europene și majoritatea angajatorilor europeni spun că își doresc ca tinerii angajați să aibă experiență internațională. Este firesc acest lucru într-o Uniune din ce în ce mai integrată. De aceea, bugetul suplu alocat pentru Erasmus este încă un lucru greu de explicat din partea guvernelor statelor membre.
Totodată, propunerea de buget va însemna și mai puține investiții în siguranța cetățeanului și în securizarea frontierelor. De 5 ani le vorbim cetățenilor europeni despre nevoia de a avea o Uniune mai sigură, despre promisiunea de a avea granițe mai securizate. Atunci cum le putem explica faptul că nu acceptăm o finanțare adecvată a acestei noi priorități?
De ce Brexit nu trebuie să fie un pretext pentru reducerea Bugetului UE
Suntem conștienți că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va genera o scădere a contribuțiilor la bugetul european, având în vedere că vorbim de un stat care era contributor net la bugetul Uniunii Europene.
Putem gestiona această gaură fie prin creșterea contribuțiilor celorlalte state membre, fie prin adoptarea unui buget multianual mai redus, fie prin introducerea de noi resurse proprii de finanțare la nivelul Uniunii Europene.
Eu spun că, având în vedere prioritățile actuale ale Uniunii Europene, având în vedere ambițiile Comisiei Europene în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, cercetarea și inovarea, având în vedere nevoia de a finanța în continuare agricultura și coeziunea în Uniunea Europeană, nu putem vorbi despre o reducere a bugetului Uniunii Europene.
Soluția pe care o susținem noi, Grupul PPE din Parlamentul European, este introducerea de noi resurse proprii de finanțare a Bugetului Uniunii Europene care vor reduce povara asupra statelor membre și ne va permite să ne finanțăm prioritățile. Brexitul nu trebuie să fie un pretext pentru ca statele membre să finanțeze o Uniune care face mai puține.
În toate negocierile din ultimii 4 ani dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, statele membre au demonstrat unitate și un țel comun. Este cazul să arătăm aceeași unitate și același țel comun când negociem și primul buget post-Brexit.
Ce urmează: Parlamentul European are ultimul cuvânt
Șefii de state și de guverne se întâlnesc joi și vineri la reuniunea Consiliul European de la Bruxelles tocmai pentru a ajunge la un consens politic cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027. Există pe masă în acest moment 3 propuneri de buget: a Parlamentului European, a Comisiei Europene și a președintelui Consiliului European, Charles Michel.
Nu știm încă dacă vor ajunge la consens, dar ceea ce vă pot spune sigur este că noi, Parlamentul European, avem ultimul cuvânt. Noi trebuie să aprobăm viitorul Buget multianual al Uniunii Europene negociat de guvernele statelor membre. Și îl vom vota doar dacă în el se regăsesc toate prioritățile noastre. Care sunt acestea?
În primul rând, coeziunea și agricultura. Trebuie finanțate corespunzător fiindcă ele vor continua să fie importante în toată Europa. În al doilea rând, trebuie finanțate și noile priorități ale Uniunii în conformitate cu ambițiile politice.
Comisia cere susținere pentru finanțarea priorităților orientate spre viitor. Pentru asta avem nevoie de fonduri europene noi, nu relocări de fonduri. Nu ar trebui să alegem fermierii în detrimentul studenților Erasmus.
Nu ar trebui să alegem cercetătorii în detrimentul securității Uniunii Europene. Poziția Parlamentului European este singura care ne permite să finanțăm așa cum trebuie ceea ce am agreat.
Și dacă trebuie să alegem între o amânare de 2 luni și un buget prost pentru Uniune pe următorii 7 ani, vom alege să respingem un compromis prost al Consiliului și să avem o amânare de 2 luni.
