De ce a vrut Viktor Orban să provoace UE. Pîrvulescu: Ce au făcut europenii din Vest nu este despre drepturile LGBT
Viktor Orban a vrut să provoace UE, prin interdicția promovării homosexualității printre copii, pentru că anul viitor sunt alegeri parlamentare în Ungaria, a spus, la Digi24, politologul Cristian Pîrvulescu. Acesta a vorbit despre discuțiile aprinse dintre liderii europeni din Vest și premierul Ungariei, de la Consiliul European, în privința legii controversate, considerată homofobă. De asemenea, în ceea ce privește discuțiile liderilor UE despre organizarea unui summit cu Rusia, profesorul vede un interes electoral pentru liderii Germaniei și Franței.
“Ceea ce a vrut Viktor Orban a fost să provoace UE, pentru că anul viitor are alegeri. A reușit. Subiectul e provocator. Nimic nu cerea acest subiect. Dezbaterea este foarte vie în interiorul instituțiilor UE, nu doar în interiorul Consiliului. N-avea cum să nu se ajungă aici. Este, pe de altă parte, o trambulină pentru partidele de extremă-dreapta, pentru că am văzut destul de repede reacții, de exemplu, ale Vox-ului – noul partid de extremă-dreaptă fascist din Spania - care era de acord cu Orban și considera că lobby-ul LGBT trebuie să înceteze.
Să explicăm care este poziția europenilor. N-am înțeles de ce România n-a aderat la ea. A fost o scrisoare către Comisie și una în care s-a cerut Consiliului să ia în discuție această situație. Prima scrisoare a fost semnată de 13 state, a doua de 17 state. Statele care nu au semnat sunt statele din Europa Centrală, fostă comunistă, plus Austria. Înțelegem contextul în care nu a semnat, având în vedere că Austria joacă întruna pe o carte destul de complicată.
Problema mea nu e că Croația, Slovenia, Slovacia, Cehia, Polonia fac asta, pentru că le știam. Ceea ce mă miră este România. România era o insulă liberală într-o mare iliberală. Nici că Bulgaria nu s-a situat de-o parte nu mă mir. În Bulgaria, în momentul de față, situația politică este foarte complicată și urmează alegeri anticipate.
Vă explic de ce ceea ce au făcut europenii din Vest este justificat. Este o problemă legată de democrație și egalitate. Drepturile omului sunt garantate în UE, iar cei care nu vor să le respecte, cum este cazul Ungariei pot să părăsească UE. Asta a fost poziția. Nu era vorba de drepturile LGBT, ci de drepturile femeilor, drepturile minorităților, care nu sunt respectate în aceste state”, a declarat Cristin Pîrvulescu, la Digi24.
Totodată, profesorul spune că Rusia se folosește de acest subiect pentru a încerca să influențeze politic statele din UE.
“Rusia încearcă să antreneze aceste state într-o direcție iliberală pe care Putin o încurajează. E un articol din Bild despre Moldova și alegerile prezidențiale, care arată foarte clar cum se inserează, dar același lucru se întâmplă inclusiv în România, unde vedem grupări anti-ruse care nu fac altceva decât să promoveze idei care sunt susținute de Rusia, încercând în felul acesta să blocheze funcționarea democrațiilor de acolo”, a afirmat Cristian Pârvulescu.
În ceea ce privește relația UE cu Rusia și un acord comun între liderii europeni pentru organizarea unui summit între cele două părți, politologul a spus că statele membre din Est sunt reticente.
“Pe subiectul Rusiei, după întâlnirea dintre Biden și Putin de săptămâna trecută, UE a încercat să facă un pas înainte. Statele din Est, în special cele care sunt foste state sovietice, cele baltice, s-au împotrivit cu vehemență, și Polonia, de asemenea și atunci s-a preferat să se amâne discuția, pentru că este nevoie de o poziție comună și avem sentimente diferite față de Rusia.
Invitația pe care a făcut-o Biden lui Putin a fost următoarea: «Poți să mergi cu China și Turcia (cu care situația este mai complicată acum), dar pierzi piețe importante și s-ar putea să pierzi bătălia și nu ai un regim instituționalizat sau poți să devii rezonabil».
Putin vrea să vadă și el că există o deschidere din perspectiva asta. Statele din Est sunt destul de reticente.
Cred că mai e un motiv pentru care Germania și Franța sunt interesate. Alegerile din Germania și Franța. Pentru că dacă ai intrat în Moldova, așa cum ne descrie Bild în articolul de alaltăieri, făcând propagandă, încercând să sensibilizeze populația prin chestiuni foarte subtile, același lucru îl va face și în Germania și Franța, pentru că sunt țări pivot”, a explicat Cristian Pîrvulescu.
Acesta consideră că până la toamnă nu se va ajunge la un punct comun în cadrul UE pentru a stabili summit-ul cu Rusia.
“Cel mai probabil după alegerile germane, dacă nu cumva anul viitor după alegerile franceze”.
„Statele din Est au câștigat pentru moment și acest subiect se amână”.
Citește și: ANALIZĂ - Cine a stat în spatele celor mai importante decizii politice din Uniunea Europeană
