Cum vom afla dacă Europa a cedat şantajului lui Dragnea

Liderul PSD a făcut mutarea de deschidere a unui nou joc în relaţia cu partenerii europeni. Gestul plasează Bucureştiul într-o poziţie fără precedent, iar de reacţia "Vechii Europe" depinde în cel mai înalt grad care va fi, în cele din urmă, chipul noii Românii.

Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

"Am vrut să arătăm și partenerilor noștri străini, pentru că după Revoluție, toți partenerii noștri, NATO, UE, ne-au spus și ne-au promis că o să ne învețe democrația, pentru că noi nu o știam...Venind din comunism, noi trebuia să învăţăm democraţia de la dumnealor. Eu zic ar trebui să își asume toți partenerii străini această responsabilitate: că au încurajat, ba chiar parțial au și finanțat acest stat paralel și acest sistem odios. Chiar l-au susținut public, în mai multe rânduri și ar trebui să-și asume asta, pentru că nu asta e democrația la ei acasă. La ei acasă nu-s protocoale secrete, la ei acasă nu se face justiție la televizor, nu se fac arestări pentru spectacol", a declarat, duminică seară, liderul PSD, Liviu Dragnea. 

Venind din partea celui mai influent politician al coaliţiei, gestul plasează inevitabil România pe un curs de coliziune cu partenerii externi care au contribuit decisiv la ridicarea ei post-decembristă din mizerie, fiind, în schimb, pe placul Moscovei, "partenerul" care, acum 70 de ani, a săpat acestei ţări o groapă atât de adâncă încât şi în zi de azi se chinuie să iasă din ea. 

De altfel, braţul în limba română al propagandei de la Kremlin a salutat cuvintele opărite ale liderului PSD fără să facă economie de aplauze: "Liviu Dragnea provoacă un șoc pe scena politică", "va genera ecouri internaționale", "un curaj de necrezut", "declaraţia fulminantă", "cerebralul şi echilibratul preşedinte al PSD", etc. 

Tot în registrul abordării putiniste s-a încadra şi ameninţarea fără precedent a lui Dragnea la adresa procurorilor, mai ales a celor care au în lucru plângerea penală formulată de liberalul Ludovic Orban în chestiunea mutării Ambasadei României din Israel. "Sper să nu fie niciun procuror care să rişte atât de mult încât să dea curs la această demenţă. Este o demenţă. Foarte mulţi procurori riscă să plătească greu", a tunat şeful social-democraţilor.  

E limpede, aşadar, că la centrul de comandă din Est retorica lui Dragnea a căzut bine, dar în aceeaşi măsură devine evident şi că aşteptările din acea zonă tind să se expandeze cu o viteză mai mare decât până acum. Iar Liviu Dragnea este azi, fără îndoială, mai receptiv ca oricând.

De altfel, deputatul PSD Liviu Pleşoianu, un personaj intens cultivat de instalaţii militare hibrid precum Sputnik şi-a sincronizat mesajul politic cu spiritul celui difuzat de şeful său de partid, transmiţând şi în limba engleză câteva dintre ideile sale atât de apreciate la Moscova, dar pe care a vrut să se asigure că presa occidentală le va recepta prompt.

"Partenerii strategici au anunţat că nu sunt pregătiţi să se despartă de România", argumentam într-un material publicat la jumătatea lui aprilie. Cu toate că şirul situaţiilor periculoase şi fără precedent în care a fost pusă ţara de către conducătorii zilei s-a tot lungit în intervalul scurs de atunci, nu există nici în momentul de faţă indicii solide că democraţia autohtonă ar fi rămas fără sprijinul partenerilor occidentali. 

În acelaşi timp, însă, acum, la mijlocul lui iunie, cancelariile prietene sunt nevoite să opereze cu o variabilă care până la jumătatea lui aprilie nu existase, deşi îşi profila deja, tot mai puţin discret, conturul: şantajul geopolitic deschis, făcut duminică seară de Liviu Dragnea.

NATO şi UE "au încurajat, ba chiar parțial au și finanțat acest stat paralel și acest sistem odios", susţine, liderul PSD, dând astfel semnalul că, neavând ce pierde, nici nu se va feri de un război murdar cu cei pe care-i percepe, în primul rând, ca pe inamicii săi personali - preşedinte, instituţii interne şi internaţionale, guverne europene. 

În ianuarie, într-un gest diplomatic de forţă, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și prim-vicepreședintele instituției, Frans Timmermans, au emis o declarație comună în care își exprimau „îngrijorarea” față de modificarea legilor justiției și avalanşa de amendamente aduse Codurilor penale. Mărunţii, dar hotărâţii lor "omologi" de la Bucureşti, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, le-au au răspuns lui Juncker şi Timmermans, născându-se astfel o bizară corespondenţă pe axa Bucureşti-Bruxelles şi retur care lăsa de pe atunci să se întrevadă pericolul ca această coaliţie de guvernare să împingă la un moment dat statul român într-o ciocnire frontală cu Uniunea Europeană.

În ciuda lipsei de scrupule tot mai evidente a Guvernului şi Parlamentului de la Bucureşti în relaţia cu Comisia, liderii europeni nu au lăsat lucrurile în voia sorţii, continuând să-i preseze pe conducătorii români să respecte statul de drept şi, implicit, angajamentele fundamentale pe care ţara noastră şi le asumase, totuşi, la aderare.

Situaţia de faţă, configurată de declaraţia de duminică a liderului PSD, este însă total diferită de cea circumscrisă, în ianuarie, de duelul în scrisori dintre Dragnea-Tăriceanu şi Juncker-Timmermans.

Prin cele spuse acum la Antena 3, privind relaţia UE-NATO-stat paralel, şi prin ameninţările pe faţă la adresa procurorilor care se ocupă de plângerea penală pentru mutare ambasadei la Ierusalim, liderul PSD a făcut prima mutare dintr-un nou joc: şantajarea Comisiei Europene cu ieşirea României din UE.

Un pas informal, dacă vreţi, dar cât se poate de clar, căci trebuie subliniat un lucru: la fel de important precum ceea ce A SPUS Dragnea duminică este şi ceea ce NU A SPUS, dar care rezultă de acolo. Căci, din moment ce UE şi NATO au pus pe picioare şi finanţat în România un "sistem odios", aşa cum susţine liderul PSD, atunci de ce să mai aibă Bucureştiul relaţii strategice cu asemenea entităţi?

Aceasta este noutatea pusă pe masă de Dragnea, după mitingul PSD de duminică, aceasta e logica în care liderii europeni se raportează acum la evoluţiile din România şi de aceea nu e vorba "doar" de o acuzaţie, ci de un adevărat şantaj.

Este şi foarte important să aflăm rapid dacă Europa se pregăteşte să cedeze şantajului sau dacă îi va ţine piept, iar asupra acestui aspect ne vom lămuri dintr-un pas sau doi. Adică dacă va exista sau nu o reacţie a UE la afirmaţiile lui Dragnea. Dacă nu, vin vremuri grele. Iar dacă da, va trebui să testăm consistenţa mesajului.

Introducerea României în logica lui ori/ori este o veste proastă pentru Comisia Europeană, într-o perioadă în care Bruxellesul mai are de gestionat jocul la şantaj pe care-l face Ungaria vecină, un actor cu care România lui Dragnea e tot mai deschisă să colaboreze strâns pe linia şubrezirii coeziunii europene. În schimb, a nu trata fără ezitare noul bolnav ar putea fi fatal... şi pentru doctor.

La urma urmei, dacă tot e să mergem pe firul comparaţiei făcute de Dragnea, între mersul lucrurilor în democraţia noastră şi mersul lucrurilor în democraţia occidentalilor, oare în ce ţară de pe cuprinsul Uniunii Europene şi-ar permite un politician să lanseze asemenea ameninţări la adresa procurorilor sau a unor procurori, cum a făcut-o el duminică? Căci, vorba liderului PSD: "Nu asta e democrația la ei acasă"...