Costul poluării aerului
Poluarea aerului omoară oameni prematur. Produce suferință adulților și copiilor. Dăunează producției de alimente, când e nevoie să hrănim mai multe persoane ca oricând.
Este o problemă economică și una morală.
Poluarea aerului se poate produce în gospodărie sau afară. Pentru familiile sărace, fumul produs în casă de arderea în sobe a cărbunelui sau a gunoiului de grajd reprezintă principala problemă.
Pe măsură ce economiile se dezvoltă și încep electrificarea, motorizarea și urbanizarea, poluarea exterioară devine preponderentă.
În context european, Bucureștiul este cea mai poluată capitală din UE (n.r.)
Există tehnologii mai curate ce au potențialul de a îmbunătăți considerabil calitatea aerului. Dar decidenții au tendința mioapă de a se concentra pe costurile acțiunii și de a ignora costurile inacțiunii.
Creșterea economică și creșterea cererii de energie vor duce la o sporire continuă a emisiilor de poluanți atmosferici și a concentrației de particule și ozon în deceniile următoare.
Un nou raport al OECD, “The Economic Consequences of Outdoor Air Pollution”, estimează că poluarea atmosferică va cauza anual 6-9 milioane de morți premature până în 2060, comparativ cu 3 milioane înregistrate în 2010. Este echivalentul unui deces la fiecare 4-5 secunde. Cumulat, mai mult de 200 de milioane de persoane vor muri prematur în următorii 45 de ani din cauza poluării aerului.
Se vor înmulți și bolile asociate poluării. Se estimează că noile cazuri de bronșită la copiii de 6-12 ani vor crește la 36 de milioane pe an până în 2060, de la 12 milioane astăzi. La adulți se prevăd 10 milioane de noi cazuri pe an în 2060, de la 3.5 milioane câte sunt astăzi.
Copiii sunt din ce în ce mai mult afectați de astm. Numărul de spitalizări asociate poluării va crește de la 3.6 milioane în 2010, la 11 milioane în 2060.
Aceste probleme de sănătate se vor concentra în zonele dens populate, cu concentrații mari de particule, în special în orașe din China și India.
În termeni “per capita”, mortalitatea va crește în Europa de Est, Caucaz și în alte zone din Asia unde populațiile în curs de îmbătrânire sunt foarte vulnerabile la poluarea atmosferică.
Impactul poluării aerului este adesea calculat în dolari. În 2060, 3.75 miliarde de zile de muncă vor fi pierdute din cauza efectelor adverse asupra sănătății (efect denumit de economiști “dezutilitatea bolii”).
Impactul direct al poluării asupra economiei în termeni de productivitate scăzută a muncitorilor, cheltuieli crescute cu sănătatea și recolte diminuate va depăși 1% din PIB-ul global anual în 2060 (2.6 mii de miliarde de dolari).
Sumele în dolari sunt uriașe dar tot nu reflectă adevăratele costuri ale poluării aerului. Morțile premature cauzate de inhalarea particulelor și a gazelor toxice, precum și durerea și suferința produse de bolile respiratorii sau cardiovasculare, nu au preț de piață. Și nici inhalarea continuă de aer viciat, ori obligarea copiilor să poarte măști când ies la joacă. Acestea sunt problemele care afectează oamenii mai mult decât banii pierduți.
Pe de altă parte, decidenții au tendința să răspundă mai degrabă la cifre concrete decât la trăiri abstracte. De aceea OECD a examinat o multitudine de studii economice despre poluarea atmosferică pentru a cuantifica valoric costurile asupra sănătății (vezi studiul OECD - “Mortality Risk Valuation in Environment, Health and Transport Policies” n.r.).
Este momentul ca guvernele să înceteze cu tevatura privind costurile de limitare a poluării atmosferice și să se preocupe de costurile mult mai mari ale inacțiunii. Viețile cetățenilor se află în mâinile lor.
Copyright Project Syndicate
Editat de Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
