Construirea oamenilor-roboți | Faza testării pe om
Ți-ai dorit vreodată să mărești capacitatea memoriei din creierul tău? S-ar putea ca Elon Musk să te poată ajuta cu asta.
Musk conduce compania care produce automobilul Tesla, lider pe piața mașinilor electrice. Este și CEO al SpaceX, unde se construiesc rachete pentru ca oamenii să ajungă și să locuiască pe Marte. Iar acum Musk dezvăluie că este fondatorul și managerul de la Neuralink, un startup care vrea să conceapă implanturi cerebrale ce vor transforma computerele în extensii ale creierului și ne vor îmbunătăți inteligența și memoria.
Diversele proiecte ale lui Musk au un țel comun: protejarea viitorului speciei noastre.
Mașinile electrice îmbunătățesc șansele noastre de a opri încălzirea globală. O bază permanentă pe Marte ar reduce riscul ca încălzirea globală (sau un război atomic, bioterorismul sau coliziunea cu un asteroid) să șteargă de pe fața pământului specia umană.
Și Neuralink servește același țel. Musk se află printre cei care cred că producerea unei mașinării mai inteligente decât omul este, așa cum spune Nick Bostrom, autorul cărții Superintelligence, o “eroare Darwiniană elementară”. Totuși, Musk crede că nu putem preveni acest proces din cauza progresului rapid al inteligenței artificiale și a motivațiilor de a produce calculatoare cât mai deștepte.
Pentru ca oamenii să nu fi eliminați de niște calculatoare super-inteligente, Musk preferă strategia de a ne conecta pe noi la computere. Am deveni astfel la fel de deștepți ca cea mai avansată formă de inteligență artificială.
Implantarea dispozitivelor electronice în corpul uman nu este ceva nou. Pacemaker-ul cardiac artificial se folosește de aproape 60 de ani. Din 1998, se implantează în creierul persoanelor paralizate dispozitive care le permit să miște cu gândul un cursor pe ecran sau, în variantele mai avansate, să folosească mâini artificiale. Astfel de dispozitive nu extind abilitățile pe care le deține o persoană normală.
Artistul Neil Harbisson are implantată o antenă care-i permite să audă frecvențele care corespund nu doar culorilor vizibile (Harbisson suferă de o formă extremă de daltonism), ci și luminii infraroșii sau ultraviolet. Harbisson pretinde că este un cyborg, o ființă cu abilități îmbunătățite tehnologic.
Pentru a trece de la aceste dispozitive folositoare, dar limitate la interacțiunile creier-computer de care vorbește Musk, va fi nevoie de realizarea unor descoperiri științifice revoluționare. Majoritatea cercetărilor asupra implanturilor cerebrale se fac pe animale, ceea ce ridică probleme serioase de etică. Oricum, pentru ca planul lui Musk să reușească, experimentele pe animale și pe oameni nu pot fi evitate. Bolnavi incurabili sau în fază terminală s-ar putea oferi voluntari pentru realizarea unor cercetări medicale care să le ofere o șansă acolo unde nimic nu-i mai putea ajuta. Neuralink va începe cu experimente destinate să-i ajute pe astfel de pacienți, însă pentru atingerea țelului său grandios va trebui să meargă dincolo de această etapă.
În Statele Unite, Europa și în celelalte țări cu cercetare biomedicală avansată, reglementările stricte cu privire la testele umane vor îngreuna mult experimentele de conectare a creierului la computere.
Reglementările din SUA l-au determinat pe Phil Kennedy (pionier al utilizării computerelor pentru a permite pacienților paralizați să comunice prin intermediul gândurilor) să-și implanteze electrozi în propriul creier pentru a-și realiza cercetările.
Chiar și așa, el a trebuit să meargă în Belize (America Centrală) pentru a găsi un chirurg care să fie dispus să realizeze operația. În Marea Britanie, cercetătorul Kevin Warwick și soția sa și-au implantat niște dispozitive electronice pentru a arăta că directa comunicare între două sisteme nervoase este posibilă.
Musk a sugerat că reglementările privitoare la utilizarea subiecților umani în cercetare s-ar putea modifica. Acest lucru necesită însă timp. Până atunci, diverșii entuziaști din domeniu merg înainte. Tim Cannon nu are calificările medicale sau științifice deținute de Phil Kennedy sau de Kevin Warwick, însă asta nu l-a împiedicat să fondeze o firmă care implantează dispozitive bionice pe care le testează uneori el însuși. Atitudinea sa e descrisă de cuvintele rostite la o conferință din 2015 (Prima Expoziție Mondială de Cyborgi, Dusseldorf): “mergem înainte cu viteză”.
Participanții la expoziția de cyborgi din Dusseldorf aveau implantați magneți, cip-uri de identificare prin unde radio și alte dispozitive electronice. Operațiile erau de obicei efectuate de specialiști în tatuaje, iar uneori de medici veterinari pentru că medicii calificați și chirurgii sunt reticenți să opereze oamenii sănătoși.
Au oare medicii dreptate? Trebuie descurajate persoanele sănătoase să-și implanteze dispozitive în propriul corp?
Warwick spune că cercetarea științifică a beneficiat de pe urma încercărilor făcute de “cyborgii” entuziaști. “E decizia lor”, spune Warwick. Și pare să aibă dreptate, atâta timp cât oamenii sunt informați corespunzător asupra riscurilor și își dau în mod liber consimțământul.
Dacă nu interzicem oamenilor să fumeze sau să escaladeze vârful K2 (Himalaya) pe timp de iarnă, de ce le-am interzice să contribuie voluntar la progresul științei? Aceste experimente le-ar da sentimentul că fac ceva util cu viața lor, iar dacă Musk are dreptate, ar putea ca până la urmă să ne salveze pe toți.
Despre autori:
Peter Singer: Profesor în Bioetică la Universitatea Princeton și „Laureate Professor” la Universitatea Melbourne. Printre cărțile publicate se numără Animal Liberation, Practical Ethics, The Ethics of What We Eat, Rethinking Life and Death, The Point of View of the Universe, The Most Good You Can Do și recent Famine, Affluence, and Morality. În 2013, a fost numit al treilea cel mai influent gânditor contemporan de către Gottlieb Duttweiler Institute.
Agata Sagan: Cercetătoare independentă.
Copyright: Project Syndicate 2017 - Do You Want to Be a Cyborg?
