Cine negociază viitorul Guvern?
Cine va forma viitorul Guvern este miza oricăror alegeri, însă care sunt personajele politice care negociază încă de pe acum scheme de Cabinete, care este zestrea lor politică și forța partidelor pe care le duc după ele este la fel de important.
PSD, partidul aflat pe primul loc în sondajele de opinie, cel care și-a asigurat și victoria la alegerile locale, pare să gândească deja în termenii guvernării. Ce pare aproape imposibil pentru PSD este să obțină un rezultat de 50% și să poată să-i impună președintelui Klaus Iohannis primul ministru, fără a mai invoca procedurile constituționale de formare a unei majorități parlamentare.
PSD a anunțat deja, se va alia după alegeri tot cu ALDE, formațiunea rezultată din asocierea lui Călin Popescu Tăriceanu cu PC-ul fondat de Dan Voiculecu și condus acum de Daniel Constantin. Dacă intră în Parlament, ar fi prima ocazie pentru partidul înființat de Dan Voiculescu să intre prin forțe proprii în legislativ.
Dar Călin Popescu Tăriceanu se află deja în instanță cu procesul în care este acuzat că a favorizat infractori, cel cu restituirile ilegale de pământuri în favoarea lui Paul al României, nepotul lui Zizi Lambrino. Până la alegeri, procurorii lucrează și la alte dosare, cum este cel al lui Bogdan Olteanu, care ar fi încasat mită de 1 milion de euro pentru numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei. Numele lui Tăriceanu este vehiculat și în acest dosar, iar scorul în alegeri al ALDE va depinde și de deciziile instanțelor în privința lui Tăriceanu, iar cum ridicarea unui demnitar sub acuzație de corupție nu se lasă intimidată, teoretic, de un scrutin electoral, strategiile de campanie au nevoie de alternative.
Liviu Dragnea a anunțat recent că excluderea din PSD a lui Mircea Geoană a fost o greșeală, ceea ce în strategiile electorale înseamnă locuri eligibile pe listele pentru alegerile parlamentare pentru Geoană și pentru câțiva colegi ai săi de la partidul pe care l-a înființat, PSRO (Partidul Social Român).
Aducerea lui Geoană aproape de PSD mai înseamnă și un avertisment pentru ambițiosul Victor Ponta, cel care amenință că ar migra spre PRU (Partidul România Unită) pentru că nu ar fi folosit în campania electorală de social-democrați. Ponta a avut și o declarație mai concretă, în care și-a afirmat public solicitările – oamenii săi de încredere, miniștri ai Cabinetului pe care l-a condus, să capete locuri eligibile pe listele PSD. Potrivit unor apropiați, ar fi o mare nemulțumire în cercul lui Victor Ponta că personaje ca Sebastian Ghiță și Vlad Cosma, cuprinși în dosare de corupție, ar fi fost avertizați de Dragnea personal că nu vor mai face parte dintre eligibilii PSD. Așa pare să se explice activarea PRU, care peste noapte a primit 17 parlamentari și ține ușa deschisă și sigiliul de președinte pentru Victor Ponta. PRU vrea grup parlamentar propriu la Camera Deputaților pentru a obține observatori la alegeri. Sebastian Ghiță a pus la dispoziția PRU finanțare și o televiziune, însă, până să ajungă să facă jocuri politice, partidul cu emblema cu Vlad Țepeș trebuie să treacă de pragul electoral. Cum doctrina național-democrație a PRU, împrumutată de la Nicolae Iorga și de la tenebrosul A.C.Cuza, nu poate fi o garanție a intrării în Parlament, judecând după faptul că de două legislaturi partidele naționalist-extremiste nu au mai avut bazin electoral care să le aducă în Parlament (PRM, PUNR), probabil că Victor Ponta își calculează plecarea de la PSD până după alegeri.
Potrivit zvonurilor care circulă prin cercurile politice, Liviu Dragnea își ia măsuri de precauție în războiul cu Victor Ponta. Așa devine plauzibilă informația potrivit căreia vestigiile PPDD, gestionate acum de deputatul Daniel Fenechiu sub titulatura Partidul Național Democrat, vor fi invitate pe listele PSD. Fenechiu este coleg de la Facultatea de Drept al lui Victor Ponta și nu-i este prieten așa cum i-a fost fostului premier un alt coleg de facultate, Dan Șova, cel care este în etapa instanțelor cu dosarul pentru consultanța juridică pentru complexurile Turceni-Rovinari (alături de Victor Ponta).
Liberalii declară, la rândul lor, că nu vor guverna alături de PSD, deși sunt multe voci care dau ca sigură o formulă de majoritate gigantică, amintind de USL în 2012.
Liberalii nu anunță nicio intenție de colaborare cu vreun partid dintre cele nou-formate. Iar în jur mai rămân, teoretic, doar două – PMP și USR.
PMP este partidul care s-a asociat cu UNPR-ul aflat în dezintegrare, după intrarea în dizgrație a lui Gabriel Oprea. PMP este partidul condus de Traian Băsescu, aflat cu neostoită implicare în campania electorală. Problema este că Traian Băsescu nu anunță dacă va candida la alegerile parlamentare, declarațiile sale putând fi considerate în nota obișnuită dacă ne amintim că în toate campaniile și-a anunțat candidatura pe ultima sută de metri. Traian Băsescu s-ar putea să ezite și pentru că în ultima vreme dosarele, mai cu seamă ale Parchetului General, au fost menite să-i scadă din popularitate.
Nu este clar însă dacă PMP, în cazul în care intră în Parlament, va fi automat un aliat al PNL. După alegerile locale, PMP s-a asociat în cinci județe cu PSD, iar la București, în consiliul general, i-a asigurat în câteva rânduri majoritate Gabrielei Firea, votând alături de social-democrați prin intermediul consilierilor săi proveniți de la UNPR și care au intrat în miniparlamentul Capitalei pe locurile cedate de social-democrați. Cum Traian Băsescu este negociatorul care vede adesea în compromisuri soluții politice, chiar nu se poate estima în acest moment pe cine va susține PMP la guvernare.
USR este formațiunea care a câștigat multe voturi în București, dar care, în ultimul timp, nu se vede. Important este să-și asigure structuri în teritoriu, despre care veștile întârzie să apară. În cazul în care va intra în Parlament, este interesant de urmărit cum va mai administra această formațiune voturile fără echivoc pentru formarea sau căderea unui Guvern.
De fapt, alegerile în România sunt despre guvernare și despre putere. Guvernare, nu în sensul unei dezbateri despre drumul către care se vor îndrepta banii sau nevoile țării. Alegerile în România sunt despre cine va prelua puterea și în numele căror grupări.
În scenariile pe care le construiesc zilele acestea politicienii, un cuvânt important îl va avea șeful statului, pentru că la Palatul Cotroceni, atunci când nu este un câștigător al celor 50% plus unu din mandatele de parlamentari, președintele este cel care desemnează un prim-ministru. De ccel pe care îl are Klaus Iohannis în minte va depinde răsturnarea oricărora dintre socotelile politicienilor aflați în campanie.
