Sâmbăta trecută am fost unul dintre moderatorii Forumului candidaților la Primăria Municipiului București – a fost primul eveniment de acest gen organizat de cetățeni și nu de candidați.
Cetățenii, organizați în Rețeaua Civică București, sunt oameni care reunesc reprezentanții a 13 grupuri de inițiativă civică, născute din revolta sau speranța unor oameni din cartierele bucureștene. Cei mai mulți dintre ei nu mai așteaptă ca administrația locală să le dea, să le facă – au pus mâna și au scris petiții, au cerut dezbateri pe buget, au mers în instanță pentru construcții ilegale. Iar acum au vrut să vadă care este oferta electorală a primilor cinci candidați din sondaje. Nu au dorit să participe nici Gabriela Firea, nici Cătălin Predoiu.
Forumul a atins trei teme majore, de interes pentru cetățeni (ei le-au ales, au formulat primele întrebări, le-au votat pe cele mai importante pentru toate grupurile): 1. Transparența decizională în Primăria Capitalei; 2. Planificarea urbană cu și pentru oameni; 3. Mobilitate urbana durabilă ca soluție la problema traficului bucureștean. Și temele acestea, ca și altele, au apărut și în dezbaterile televizate dintre candidați. După cum apar și în programele de guvernare locală ale acestora.
Noi ne-am uitat la aceste programe și declarații din perspectivă factuală. Am verificat, și vom continua să verificăm, pe www.factual.ro, cât adevăr este în ceea ce spun candidații la primăriile din București. Până atunci însă, câteva observații de etapă.
În primul rând, această campanie electorală poate părea mult mai liniștită (sau chiar mai plictisitoare) decât orice altă campanie recentă. Într-un fel, acest lucru poate fi rezultatul faptului că nu mai participă mulți dintre primarii în funcție din București. Discursul pare a fi ieșit din dinamica ”am făcut asta și asta, iată ce multe am construit” versus ”ați furat, nu ați făcut nimic, Bucureștiul arată groaznic”.
Astfel, discursul candidaților a avut șansa de a se duce mai mult în zona de propuneri de soluții ceva mai concrete și, pe alocuri, în zona de răspunsuri oferite pentru domenii de maxim interes pentru agenda actuală a cetățeanului: sistemul sanitar, traficul, transparență în cheltuirea banilor publici.
Dacă ne uităm la programele primilor candidați din sondaje, multe dintre propuneri sunt foarte apropiate dacă nu identice.
Cum arată programele propuse de candidați? Gabriela Firea, Nicușor Dan, Cătălin Predoiu, Robert Turcescu au propus documente mari, stufoase, de zeci de pagini.
* Sunt construite în mare parte pe o identificare factuală a problemelor cu care se confruntă Bucureștiul. Este un alt câștig al unei campanii care s-a dus în zona de propuneri concrete pentru administrația locală: echipele de campanie au muncit un pic la a pune la un loc o descriere realistă a infrastructurii Bucureștiului (și nu doar a infrastructurii rutiere, ci și sociale: școli, grădinițe, spitale, centrale termice etc.);
* Într-o mare măsură, domeniile abordate țin de competențele administrației locale. Cu câteva excepții, candidații s-au uitat cu atenție la atribuțiile conferite de legea 215/2001 a administrației publice locale și nu s-au dus în domenii ce nu pot fi influențate de PMB. Cu toate acestea, programele iau destul de puțin în calcul faptul că, în multe dintre decizii, Primarul general depinde de un Consiliu General favorabil;
* Există și domenii care merg destul de mult dincolo de atribuțiile PMB, dar care sunt tratate destul de superficial (poate și pentru că primarul nu poate face mare lucru), cum sunt cele legate de economie și de crearea de locuri de muncă. Propunerile candidaților în acest domeniu sunt la nivel ”wishfull thinking” dacă le verificăm din perspectiva atribuțiilor administrației publice locale: Gabriela Firea, Nicușor Dan, Cătălin Predoiu și Robert Turcescu propun parteneriatele public-private, fondurile europene sau incubatoarele de afaceri ca soluții pentru dezvoltarea economică a capitalei. Din această perspectivă, deși aceste soluții pot fi inițiate de PMB, impactul lor depinde în cea mai mare proporție de răspunsul altor actori: mediul de afaceri sau de evaluarea pentru programele din fonduri europene.
* Aceeași situație se regăsește și în ceea ce privește soluțiile propuse pentru metrou și pentru centura capitalei. Ambele sunt în administrarea Ministerului Transporturilor și, deși candidații recunosc limitările generate de acest fapt, toți propun o interacțiune cu administrația centrală pentru a încerca influențarea acestui domeniu. Deși, potrivit legislației, nimic nu îi împiedică pe decidenții din administrația locală să deschidă un dialog cu administrația centrală, o decizie pe acest subiect depinde într-o foarte mică măsură de PMB.
Aceste subiecte apar și în dezbaterile televizate sau offline dintre candidați. Și aici pare că există o veste bună: spre deosebire de alegerile precedente, candidații sunt mult mai bine pregătiți. Deși există scăpări cu privire la limitările pe care legislația le impune în atribuțiile administrației locale (atât la nivel de domenii acoperite, cât și la nivel de putere de decizie), acestea sunt mai rare.
Cu toate acestea, analizând din perspectivă factuală declarațiile candidaților la PMB, putem observa că există scăpări în ceea ce privește domeniile sensibile și acest lucru se vede cel mai bine în soluțiile pentru sistemul sanitar.
În ceea ce privește sistemul sanitar, un domeniu de maxim interes pe agenda publică, există încă o cunoaștere deficitară a situației și posibilităților de influențare a spitalelor aflate în subordinea PMB. Toți candidații știu că există 19 spitale descentralizate, aflate în administrarea Bucureștiului, însă există neclarități majore cu privire la ce poate face Primăria pentru acestea.
În primul rând, a tot apărut în discuție subiectul spitalelor Foișor și Gomoiu – acestea au beneficiat de contracte din fonduri europene, însă candidații nu par să înțeleagă foarte bine cum, de ce și cât s-a pierdut sau se poate pierde din acești bani (vom afla după 30 iunie).
În al doilea rând, există acuzații dese cu privire la cât de puțini bani se duc din bugetul local către aceste spitale – această temă este una parțial falsă, pentru că, potrivit legislației, majoritatea banilor pentru finanțarea activității spitalelor vine din contractele acestora cu Casa de Asigurări de Sănătate (astfel încât comparații precum cele între bugetul alocat pentru cultură vs bugetul alocat pentru sănătate sunt cel puțin forțate).
În al treilea rând, unele soluții pentru sistemul sanitar nu iau în calcul realitatea din teren: unul dintre candidați, spre exemplu, propune realizarea unui spital regional în Casa Radio, o clădire deținută însă de guvern și care este și dată în concesiune timp de 49 de ani către un consorțiu privat.
Acest domeniu, precum și altele, încă mai generează declarații incorecte factual (găsiți mai multe astfel de exemple pe Factual) și este important ca ele să fie verificate – cetățenii merită să aibă o protecție a consumatorului de politică, mai ales în perioade electorale. Însă cel mai important este ca viitorul primar să fie verificat permanent și după ce vor trece alegerile. Noi, ca cetățeni, putem să ne bucurăm de cel puțin două vești bune: nivelul discursului electoral a început să fie mai aplecat către soluții concrete și putem să îi luăm la întrebări pe cei care vor votul nostru, înainte și, mai ales, după alegeri.
