Ce urmează după Legea salarizării? Mitinguri, concedieri și inflație?

Data publicării: 23.05.2017 16:00

Jurnalistă Digi24.ro

Mult discutata și criticata Lege a salarizării unitare a fost adoptată de Senat și pleacă la Camera Deputaților, unde se preconizează a fi dezbătută și votată într-un ritm și mai alert. Bugetarii sunt, așadar, cu un pas mai aproape de a-și vedea salariile majorate, unele chiar dublate. Totuși, perspectivele sunt mai degrabă sumbre, deoarece sunt anunțate proteste și greve, se conturează tot mai clar scenariul unor concedieri masive în administrație publică locală, iar prețurile vor crește galopant.

Opoziția, așa firavă cum este ea, a semnalat și marți, înainte de votul final din Senat, că aplicarea legii va introduce o serie de inechități și discriminări, că nu există un impact bugetar bine calculat și că totul este, de fapt, un exercițiu de imagine al PSD-ALDE, un hei-rup înainte de alegerile locale parțiale din 11 iunie, când se vor alege primarii în 49 de localități, printre care și cinci municipii. În final, la vot, lucrurile s-au nuanțat: din 17 senatori PNL prezenți (adică, puțin peste jumătate din total), 4 au votat „pentru”, 12 s-au abținut și unul nu a votat deloc. La PMP, din 8 senatori au fost prezenți 7, din care 6 au votat „pentru” și unul „împotrivă”. Singurii care au votat in corpore împotriva proiectului-stindard al PSD au fost senatorii USR.

Dincolo de retorica găunoasă a unor politicieni, să vedem concret ce urmează. Proiectul legii salarizării trece rapid la Camera Deputaților, unde va fi, posibil chiar săptămâna viitoare, adoptat în comisii și, apoi, în plen. Că doar nu o să piardă Liviu Dragnea prilejul să iasă triumfător și să declare, în fața camerelor, cum s-a ținut PSD de cuvânt și cum a fost îndeplinit un alt obiectiv din programul de guvernare asupra căruia el veghează cu atâta strășnicie. Apoi, dacă nu-l contestă nimeni la Curtea Constituțională (și nu sunt semne că ar exista vreo intenție sau argumente în acest sens), proiectul va pleca la Administrația Prezidențială, spre promulgare. Dacă președintele Iohannis va retrimite proiectul spre reexaminare, social-democrații vor avea tribună la posturile prietene pentru a susține, cu voce tremurând, cum au vrut ei să se resimtă creșterea economică fulminantă în nivelul de trai al românilor și cum președintele neamț se opune.

Și mai importante decât declarațiile politice sunt însă efectele sociale și economice pe care le va produce legea salarizării unitare.

Miercurea viitoare, când proiectul va fi discutat în Camera Deputaților, șase organizații sindicale au anunțat acțiuni de protest, nemulțumite de lipsa unor prevederi în lege. Întâi va fi o grevă care va paraliza activitatea administrației publice locale, apoi un miting în fața instituției conduse de Liviu Dragnea, la care liderii de sindicat estimează că vor participa circa 10.000 de angajați. Potrivit acelorași lideri, la nivelul întregii țări ar fi așteptați să protesteze 120.000 de oameni din administrația publică locală. Lor li s-ar putea alătura personalul serviciilor de ambulanță, dar și din alte domenii, dacă ne uităm că discuțiile dintre ministrul Muncii și liderii de sindicat au fost destul de contondente de când au început dezbaterile pe proiect. De fapt, parcă niciodată nu au fost mai tensionate relațiile dintre PSD și sindicatele altfel apropiate partidului de stânga.

Un alt efect al legii salarizării pare să fie concedierea a zeci de mii de angajați din aparatul de stat. Bomba a fost aruncată, subtil, chiar de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Prezentă în studioul unei televiziuni, Vasilescu a vorbit despre marile succese înregistrate cu legea salarizării și a admis, en passant, că este „convinsă” că va urma o analiză atentă la nivelul administrațiilor locale. „Este foarte adevărat că, după apariția acestei legi, dat fiind că coeficientul în administrația publică locală este destul de urcat (...), sunt absolut convinsă că foarte mulți primari sau președinți de consilii județene vor analiza foarte bine dacă mai au nevoie de același număr de oameni în administrație”, a declarat Vasilescu. Adică, vor fi mai bine plătiți, dar mai puțini! Cu cât mai puțini? Greu de spus, dar a început să se vorbească, pe surse, de 90.000-100.000 de oameni din primării, consilii județene și instituții descentralizate care vor fi concediați, lucru ce ar fi fost discutat deja, informal, cu primarii PSD. Iar, pe alocuri, dacă nici așa nu vor fi suficienți bani, autoritățile pot umbla la taxe și impozite, nu?

În fine, în privința efectelor economice, este suficient să ne raportăm doar la avertismentele venite recent de la Consiliul Fiscal și, cu atât mai grav, de la Comisia Europeană.

Într-un interviu acordat Reuters, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a catalogat drept „o enigmă” faptul că, la un ritm de creștere economică „atât de mare”, „colectarea TVA a fost dezamăgitoare, iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali”. Bănuim că se referă la creșterea aia economică raportată și „garantată” de Institutul Național de Statistică, creștere pe care tot mai multe semnale ne îndeamnă să o privim cu circumspecție. Acum aproape o lună, arătam că unele cifre invocate de Liviu Dragnea și preluate de la INS sunt contestate de analiști, care vorbesc tot mai des despre „aranjarea datelor” astfel încât să se creeze aparența unei situații favorabile și să se ascundă realitatea deloc roz.

Întrebările de atunci, au primit un răspuns cel puțin straniu zilele trecute, când Ilie Dumitrescu, șeful de cabinet al președintelui INS, spunea așa: „Estimările le face întotdeauna Institutul Național de Statistică. În momentul în care INS-ul spune că e atât, poți să spui tu ce vrei, că atât rămâne. (...) Această estimare semnal, de 5,7%, reprezintă datele la 45 de zile. Noi mai calculăm și o pre-estimare la 30 de zile pe care o trimitem Eurostat, dar care nu e făcută public. Această vâlvă care s-a creat este falsă, pentru că noi nu avem cum influența raportările a zecilor de mii de entități eșantionate. Prognoza pe trimestrul unu este însă relativ hazardată. Dar. rămâne 5,7%, vă garantez!”. Deci, e hazardat procentul invocat de Dragnea pentru a spune că, sub guvernarea PSD-ALDE, România a depășit Germania sau Franța, dar e și garantat, în același timp!

Revenind la șeful Consiliului Fiscal, acesta continuă să susțină că este o problemă de sustenabilitate aplicarea legii salarizării unitare, arătând că vor crește costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022. „Presiunile asupra sectorului privat vor crește deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public”, a mai avertizat Ionuț Dumitru.

Nu în ultimul rând, să vedem ce spune Comisia Europeană în avertismentul de luni: „Se estimează că inflația va crește rapid în 2017. Printre alți factori care vor exercita presiuni în sensul creșterii prețurilor în perioada 2017-2018 se numără majorările salariale suplimentare, expansiunea accelerată a creditării, relaxarea fiscal-bugetară, precum și deviația pozitivă a PIB-ului”. Și, uite așa, ajungem iar la celebra declarație a lui Călin Popescu Tăriceanu din noiembrie 2008, adică înainte de criză: „Vor avea salarii mai mari cu 50%, dar o pâine va costa de cinci ori mai mult”.