2022. Anul bucuriei sau anul coșmarului pentru români?
Cabinetul Dăncilă a aprobat, în sfârșit, în ședința de miercuri, proiectul noii legi a pensiilor care, dacă va fi adoptat de Parlament, ar urma să aducă pensionarilor cel puțin o dublare a sumei primite lunar. Ministrul Lia Olguța Vasilescu a explicat pe larg cum se vor elimina inechitățile, cum vor fi numai beneficii și toți pensionarii o vor duce mult mai bine. A vorbit prea puțin despre impactul bugetar și despre modalitățile prin care statul va asigura plata tuturor acestor pensii mărite. Nici ministrul Eugen Teodorovici nu a oferit prea multe clarificări pe subiect, mulțumindu-se să spună că „obligaţia noastră ca Finanţe este să găsim la formula propusă acea parte financiară pentru a susţine începând cu 2021 această lege a pensiilor”. Sunt însă și alte lucruri nespuse despre noul „cadou” pe care Guvernul PSD-ALDE susține că îl va face celor 5 milioane de pensionari.
Despre impactul bugetar al noii legi a pensiilor, despre cum aceasta sabotează interesele majore ale economiei și despre posibilele efecte ale adoptării ei - creșterea taxelor și a impozitelor, plus inflație - au vorbit deja specialiștii. Consiliul Național pentru Întreprinderi Private Mici și Mijlocii a atenționat, prin vocea președintelui de onoare, Ovidiu Nicolescu, asupra riscului ca în 2020 să avem o inflație de 15%. Consiliul Fiscal a avertizat și el, prin intermediul președintelui Ionuț Dumitru, că oamenii nu o vor duce mai bine, ba din contră („Chiar dacă vom avea bani mai mulți, să zicem că dublăm pensiile în trei ani, cee ce e imposibil din punct de vedere rațional, echilibrul macroeconomic se rupe. Vor fi consecințe mari la nivel de inflație, dobânzi, curs de schimb, astfel încât nu vom trăi mai bine”). Iar exemplele de acest fel pot continua.
De partea cealaltă, reprezentanții puterii au continuat să susțină același refren: legea e bună, se poate aplica și impactul bugetar e ca și rezolvat. „Nu putem să ieşim cu o lege a pensiilor fără să calculăm impactul şi fără să vedem dacă acest efort bugetar poate să fie susţinut. Poate să fie susţinut fără probleme”, declara, de pildă, Liviu Dragnea, într-o emisiune tv, pe 10 august. „Se va putea intra pe noua formulă (de calcul al pensiilor - n.r.), care e foarte aproape de perfecţiune, pentru că nimeni nu pierde, toţi câştigă, dar ne permite să reglăm inechităţile din legea pensiilor”, preciza și Lia Olguța Vasilescu, zilele trecute, într-un interviu în exclusivitate pentru Digi 24.
Totuși, există mai multe neconcordanțe și semne de întrebare.
Prima întrebare ar fi „de ce 2021”? Ministrul Muncii a susținut că anul 2021 a fost ales ca moment de aplicare pentru că nu există posibilitatea tehnică de recalculare mai rapidă a peste 5 milioane de pensii. Să remarcăm, însă, că anul 2021 vine după un dublu an electoral. Cu alte cuvinte, când românii se vor prezenta la urne, întâi în iunie 2020, apoi în decembrie 2020, pentru a-și alege primarii, respectiv parlamentarii, li se va reaminti clar că doar punând ștampila pe PSD se va putea împlini marea minune a dublării pensiilor. Un preview la tipul de discurs pe care îl vor avea social-democrații ne-a oferit deja ministrul Muncii: „Este bine ca pensionarii din România să știe că vor fi direct afectați dacă PSD nu va mai fi în măsură să aplice aceste legi pentru că se va modifica guvernarea. Este bine să știe ce îi așteaptă. Ei au mai trăit asta, când s-au tăiat pensii, când s-au impozitat pensii. Iar în buzunarul lor au ajuns mai puțini bani”. Iar alți social-democrați, precum deputatul Valeriu Steriu, ajuns la PSD după ce a intrat în Parlament pe listele PMP, susțin deja prin studiourile tv că dacă opoziția aduce critici proiectului înseamnă că s-ar opune majorării pensiilor.
Apoi, tot referitor la anul aplicării integrale a noii legi a pensiilor, să remarcăm că, deși reprezentanții PSD au vorbit despre respectarea programului de guvernare, acesta, în forma aprobată de Parlament la începutul acestui an, când a fost instalat Cabinetul Dăncilă, se referă la perioada 2018-2020. Rămâne de explicat cum un Guvern, învestit de Parlament să execute un anumit program de guvernare, bine definit în timp, propune angajarea de cheltuieli bugetare masive dincolo de perioada sa de existență.
O a doua întrebare are legătură cu banii pe care statul va trebui să-i găsească în anul 2022 pentru a putea plăti, atenție, atât noile pensii, cât și salariile majorate ale bugetarilor. Nu de alta, dar să nu uităm că și Legea salarizării unitare, adoptată cu la fel de mare pompă anul trecut, se aplică tot etapizat și maximul impactului bugetar este în 2022. Iată ce preciza Guvernul PSD-ALDE anul trecut, când Legea salarizării unitare era în dezbaterea Parlamentului: „În anul 2022, când se preconizează aplicarea în integralitate a salariilor de bază prevăzute în anexele la propunerea legislativă, precum și vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, se estimează un plafon al cheltuielilor de personal aferente bugetului general consolidat de circa 106,9 miliarde lei, cu 43 miliarde lei mai mult decât plafonul cheltuielilor de personal aferente bugetului general consolidat aprobat pe anul 2017”.
Bun, știm cu toții că salarii mai mari înseamnă și contribuții mai mari la pensii, prin urmare mai mulți bani la bugetul de pensii, dar rămâne de văzut în ce măsură va reuși majorarea salariilor bugetarilor (căci, la privat, mai greu cu majorările) să acopere din suma necesară creșterii pensiilor.
Până una, alta să remarcăm însă că cifrele referitoare la impactul bugetar al noii legi a pensiilor par să sufere constant modificări.
- „Estimăm că statul va trebui să suplimenteze bugetul de pensii cu 15 miliarde de lei, în anul 2022, adică la fel ca în anul 2016, în condiţiile în care pensiile se dublează. Explicaţia este simplă: se estimează, în paralel, o creştere a încasărilor la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, generată de creşterea salariilor, a numărului de angajaţi, dar şi a gradului de colectare, ca urmare a întoarcerii sarcinii fiscale. În cifre, încasările sunt estimate pentru anul 2022 la 99,7 miliarde lei, faţă de 58,9 miliarde în anul 2018”, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, la momentul lansării în dezbatere publică a noii legi a pensiilor.
- „În ceea ce priveşte impactul, în 2016 pentru pensii s-au alocat 51,6 miliarde lei. În 2019, pentru a susţine creşterea punctului de pensie, se vor aloca 75,5 miliarde lei. (...) În 2020 - 92,2 miliarde de lei, iar în 2021, cu intrarea în vigoare a noii legi - 125,2 miliarde lei. Acestea sunt fondurile care trebuie alocate în bugetul de pensii pentru a se plăti pensiile în 2019, 2020”, președintele PSD, Liviu Dragnea, în data de 10 august.
- „Vă spun pe ani, eventual. Noi, de exemplu, anul viitor, estimăm, faţă de ce am spus noi ca limite pentru anul viitor ca buget, neavând încă legea ca să facem această analiză, undeva la 700 de milioane de lei anul viitor, deci peste limita pe care noi am pus-o pentru anul 2019. (...) După care, în 2020, avem undeva la 9 miliarde de lei, este o analiză făcută de noi şi după aceea, în următorii doi ani, suma creşte la 29 de miliarde şi în anul patru, în 2022, la 40 (de miliarde de lei - n.r.), dacă nu mă înşel”, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, cu o zi înainte ca Executivul să adopte proiectul.
- „Ca să vorbim despre impact - în 2019 va fi de 8,4 miliarde, 2020 - 24,8 miliarde, 2021 - 51 de miliarde, iar în 2022 - 81 de miliarde. Este o creștere mare din anul 2021, când se intră pe noua formulă de calcul”, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, în ziua adoptării proiectului.
