Exclusiv | Olguța Vasilescu: Legea pensiilor merge săptămâna viitoare la avizare
Legea pensiilor va fi trimisă săptămâna viitoare spre avizare ministerială. Informaţia a fost oferită în exclusivitate pentru Digi 24 de către ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
Anca Orheian, jurnalist Digi24: În ce stadiu e legea pensiilor?
Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii: Legea pensiilor - săptămâna viitoare urmează să fie trimisă în avizare interministerială. Am avut o perioadă de o lună în care am stat în dezbatere publică. Am primit inclusiv de la ministerele care trebuie să fie avizatoare începând de săptămâna viitoare tot felul de observații, pe care am dorit să le preluăm pe parcurs și, când le trimitem în avizare, legea să fie cu aceste observații.
Din această cauză, va fi un weekend de foc pentru cei de la Casa de Pensii, pentru că vor trebui să completeze aceste observații de pe parcursul dezbaterilor. Nu știu cât va dura la celelalte ministere, sper să se miște cât se poate de repede, cu atât mai mult cu cât noi preluăm cele mai multe dintre observațiile lor, astfel încât să o adoptăm în guvern în două săptămâni și să o putem trimite la Parlament.
După ce vom prelua observațiile ministerelor avizatoare, nu ar mai fi mare lucru de completat. Legea va fi rotundă, pentru că vom avea un impact financiar foarte exact calculat de Ministerul Finanțelor și după ce am preluat acele observații din dezbaterea publică. De asemenea, textele ne asigurăm că nu sunt neconstituționale, pentru că trec prin Ministerul Justiției. Nu vă ascund că în perioada de dezbateri pe legea pensiilior, și chiar în perioada în care am lucrat la lege am discutat cu foarte mulți profesori de drept constituțional, al muncii, Consiliul Legislativ, ca să nu avem surprize de niciun fel.
E suficient de mult dezbătută, simulată și calculată, ca să nu trebuiască să acceptăm foarte multe amendamente de la Parlament. Desigur, dezbaterea parlamentară va fi deschisă și, dacă va fi cazul, dacă vom considera că mai e nevoie de unele lucruri să le preluăm de la Parlament, suntem deschiși.
Aveți un feedback de la Ministerul Finanțelor?
Săptămâna viitoare vom avea impactul calculat real. Să vorbim pe cifre când le avem, foarte bine discutate și cu cei de la Finanțe. E dublul bugetului asigurărilor față de ce am avut anul trecut, aşa cum arată legea acum. Dacă ne gândim că pe punctul de pensie se dublează, și impactul e pe măsură.
Am pornit de la 871 lei punctul de pensie când am venit la guvernare și va trebui ca până în 2020 să ajungem la 1775 lei.
Care sunt ultimele schimbări care se fac la lege? Ce se întâmplă cu Pilonul ll?
Asta vă interesează pe dvs, dar e poate una dintre modificările nesemnificative în proiectul de lege. Din punctul nostru de vedere era clar și înainte că nu salariatul va asigura comisionul care intră la Casa de Pensii, ci administratorii privaţi. Dar am clarificat mult mai exact. E vorba de comisionul de 2,5%, pe care îl pun administratorii de fonduri private, cei de pe pilonul II. Casa făcea toată munca: primea sumele, le colecta, apoi le punea pe CNP-uri și le transfera la fondurile de pensii, care nu făceau decât să preia munca acestei Case Naționale de Pensii, în schimb rețineau tot comisionul. Aşa ceva nu e corect și nu se mai poate întâmpla, dar e clar că nu salariații vor fi afectați și nu din unitatea lor de fond se va suporta acest comision.
Valoarea puctului de referință o indexați cu valoarea inflației Se fac modificări în funcție de salariul mediu?
Avem patru variante pe care le-am dat Ministerului de Finanțe să le calculeze. Ne dorim o lege foarte dreaptă, frumoasă, dar o lege perfect aplicabilă și trebuie să avem avizul de la Ministerul de Finanțe. Două dintre variante sunt deja cunoscute publicului. Una e prevederea care există în legislația actuală, adică inflația plus 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Cealaltă variantă a fost expusă la Neptun, după CEx, când s-a cerut să se ia în considerare inflația plus 2%. Dacă avem o inflație anul acesta de 5%, se adaugă 5% la pensie plus 2%, în total 7%.
Când vom avea avizul Ministerului Finanțelor, vom comunica varianta aleasă.
Vorbim de 2021, legea se aplică etapizat. Anul acesta a fost o majorare a punctului de pensie de la 1000 la 1100. Anul viitor e prognozat să fie la 1265 lei, în 2020 - 1775 lei, 2021, punctul creşte la 1875, dar deja acolo se intră pe VPR, pentru că în cei doi ani se calculează cele 5 milioane de dosare și se va putea intra pe noua formulă, care e foarte aproape de perfecțiune, pentru că nimeni nu pierde, toți câștigă, dar ne permite să reglăm inechitățile din legea pensiilor. De exemplu, trei profesori, două femei și un bărbat, care aveau același stagiu de 35 de ani, în aceleași condiții, una dintre femei are pensie de 1450 lei, alta de 1650, bărbatul de 1250. E clar că existau diferențe între persoanele care au avut și aceleași venituri și au lucrat același număr de ani. Pe noua formulă, toți trei, din 2021, vor avea pensie de 3.000 de mii lei.
Pensiile cresc până în 2021, dar abia atunci se aplică noua formulă, pentru că până atunci nu avem posibilitatea tehnică de a recalcula 5 milioane de pensii.
Ce alte modificări sunt aduse?
O clarificare la sintagma plătit și datorat. Ce s-a întâmplat până acum? În lege se scria că se datorează contribuția către bugetul asigurărilor sociale, dar nu se preciza și că acestea trebuie plătite. Am ajuns în situația în care anul trecut, înainte de transferul contribuțiilor, am avut 2 milioane de persoane care nu aveau plătite contribuțiile către bugetul de asigurări sociale. De fiecare dată exista deficit pe fondul de pensii și statul trebuia să completeze aceste sume.
În 2016, am avut deficit de 15 miliarde, anul trecut de 13, anul acesta, după transferul contribuțiilor, care ne-a ajutat extrem de mult și nu au scăzut salariile și nu au trebuit să pună bani angajatorii, dar că se colectează mult mai mult la buget. Noi estimasem 7 miliarde lei deficit, bani pe care trebuia să-i acopere statul, avem 4 miliarde pe anul acesta. Ne-a depășit cele mai optimiste așteptări. La cererea sindicatelor, acest completări trebuia să vină la pachet cu reintroducerea infracțiunii de stopaj la sursă, numai că nu e sediul materiei în legea pensiei, ci în Codul fiscal. Va apărea această infracțiune. Ce va presupune? Acum toate contribuțiile sunt în sarcina angajatului, dar cel care le transferă către buget e angajatorul. Dacă reține nejustificat, e clar că e vorba de infracțiune și va suporta consecințe penale.
În Codul fiscal va fi o modificare, un nou proiect?
Modificările se fac în Parlament, unde e OUG pe Codul fiscal. Știu că am discutat cu fostul ministru de Finanțe de anul trecut, că e necesar să apară această infracțiune, cu atât mai mult cu cât acum am reglat ce spunea CCR. A fost scoasă de CCR, pt că articolul era ambiguu. Înainte, contribuțiile erau plătite parte de angajat, parte de angajator. CCR a spus că nu e clar care parte e obligat angajatorul să o suporte fără consecințe penale.
Fac o precizare, pentru ca oamenii să nu se sperie. Ce se întâmplă cu cei care au lucrat în firme de stat și private care nu au avut contribuțiile plătite de-a lungul anilor. Am spus că până în 2021, legea acţionează ca până acum, în sensul că chiar dacă nu s-au plătit aceste contribuții și doar s-au datorat, nu e afectat salariatul, i se va lua în calcul vechimea la pensie. După 2021, toată lumea va trebui să aibă contribuțiile datorate și plătite, ca să i se recunoască vechimea la pensie. Dacă nu, nu va mai beneficia la pensie de calculul anilor pentru care nu s-au plătit contribuțiile respective.
De ce facem din 2021? Pentru că până acum a fost vina statului. Statul nu s-a protejat și nu s-a interesat să colecteze acești bani. Nu a fost vina angajatului că statul nu și-a activat toate mecanismele de protecţie, ca să poată beneficia de aceștii bani. De acum încolo, ne vom asigura că angajatul poate intra pe site-ul Casei, să vadă numărul de puncte acumulate și dacă banii de contribuții sunt plătiți de angajator. Atunci pot interveni instituțiile statului, care vor penaliza angajatorul, inclusiv din punct de vedere penal.
Ce modificări sunt la grupele de muncă - condiții deosebite, speciale?
La grupele de muncă au fost solicitate din partea sindicatelor, care propun să se reducă pentru condiții deosebite la patru ani stagiul de cotizare. Îniții deosebite, ți se recunoaște asta. De asemenea, la sfârșitul acestui an ar fi trebuit să se încheie de tot în legislația românească cu acele avize pentru condiții deosebite. De ce? UE ne spune oarte clar: nu vrem să plătească statul sau să dea alte beneficii, de genul să ieși mai repede la pensie pentru că lucrezi în cond deosebite, ci vrem să obligăm toți angajatorii să lucreze în condiții normale de muncă.
Asta înseamnă că angajatorii ar fi trebuit deja să investească mai mult, pentru ca oamenii să lucreze în condiții normale. Bineînțeles că nu s-a întâmplat peste tot și ne-am gândit că nu pot fi oameni penalizați pentru ce s-a întâmplat și se întâmplă în România. Atunci prelungim aceste avize cu trei ani, iar în condiții speciale lăsăm posibilitatea Guvernului ca anual, prin hotărâre de Guvern, să stabilim și alte locuri de muncă în condiții speciale.
Când credeţi că se va termina dezbaterea din Parlament, ca să ajungă la promulgare?
După legea salarizării, avem experiența că în 3 săptămâni a trecut prin ambele camere ale Parlamentului. O lege care n-a fost simulată un an cum a fost simulată această lege a pensiilor. O lună e un termen rezonabil pentru legea pensiilor. Și noi așteptăm foarte rapid să intre în vigoare, pentru că presupune multe după intrarea în vigoare. Trebuie să facem licitații pentru un sistem informatic, pentru că trebuie recalculate 5 milioane de pensii. Pregătirea specialiștilor, peste 1000 vor fi angajați la Casa de Pensii, pentru că efortul e uriaș și vom avea nevoie de o perioadă de o lună, două sau trei, în care specialiștii să se formeze, ca să nu avem situații ca până acum cu dosare calculate greșit, procese, pentru că pierdem și noi ca stat, și pensionarul, timp, nervi, bani.
Până pe 15 noiembrie ar putea trece de Parlament? Mai e timp de contestare la CCR.
Nu cred că ar trebui să o întoarcă la Parlament. Dar vom vedea ce va stabili Iohannis, pentru că avem și experiența altor OUG sau legi, foarte multe pe care le-a trimis înapoi Parlamentului. Interesul tuturor e ca această lege să treacă cât se poate de repede, ca să putem majora pensiile oamenilor și să le recalculăm drepturile.
De la 1 octombrie, ce alte modificări la pensii se vor aplica?
În iulie a apărut legea 221 pe 2018, care presupune recalcularea pensiilor, pentru cei care au lucrat în grupele de muncă, asta însemnând că vor fi creşteri. Se aplică la beneficiarii legii 192, la o parte dintre ei creşterile au fost nesemnificative, la alta nu au fost deloc. După acea lege 221 și recalcularea care va intra în vigoare de la 1 octombrie, practic vorbim despre o creştere cu o treime, în medie, la pensie. Va dau un exemplu la mineri: până acum se împărțea la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, acum la 20, ceea ce duce la o creştere a pensiei cu o treime. Și alți beneficiari ai legii 221 sunt cei care au ieșit la pensie pe legea 163, ulterior datei de 1 ianuarie 2011, care au lucrat în condiții speciale: furnaliștii, siderurgiștii, cei de la Metrorex. Se împarte la fel, la 25, în loc de 35. Asta înseamnă o majorare de pensie la stabilirea dreptului. Creșterea va fi tot cu o treime.
Peste 100 de mii de persoane sunt vizate de această modificare la legea pensiilor. Impactul e calculat la 1,3 mld lei.
Pe un an?
Pe ce mai rămâne din acest an. Legea fiind în vigoare, nu vom avea probleme la buget. Anul acesta a fost un scandal cu rectificarea bugetară, pe care o ceream cât mai rapid să fie adoptată, pentru că nu aveam prinși acești bani, anul trecut s-a făcut bugetul pe legislația existentă, dar în iulie, apărând legea 221, automat a trebuit să facem rost de bani în plus și automat avem nevoie de rectificare bugetară.
Toți banii sunt prinși în rectificare?
Toți, absolut. Avem bani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
