Numărul zilelor cu caniculă sufocantă s-ar putea dubla în București, în numai 10 ani. Un scenariu sumbru prevede nu mai puțin de 50 de zile cu valuri de căldură, cu efect asupra sănătății, până în 2085. Aceasta, dacă nu se iau măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Un scenariu mai aproape de adevăr este să avem 10-15 asfel de zile caniculare până în 2020. Aceasta, doar dacă ne concentrăm mai mult pe energia verde și devenim conștienți de impactul pe care îl avem asupra schimbărilor climatice.
„Valurile de căldură sunt un subiect intens discutat, pentru că sunt consecințe ale schimbărilor climatice
simulări făcute de mai multe universități din Europa. Avem două scenarii climatice, un scenariu în care nu facem nimic pentru a reduce emisiile gazelor cu efect de seră, și un scenariu de medie, în care lucrurile ajung la un maxim până în 2040. Apoi, pentru că se iau măsuri, pentru că publicul conștientizează schimbările climatice, atunci e posibil să ajungem la o zonă de platou”, a spus la Digi24 Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.
„Anul acesta am avut 7 zile în scenariul de mediu și 8 zile în scenariul extrem. În cazul acesta, valurile de căldură sunt definite ținând cont de efectele asupra sănătății. În 2085, lucrurile sunt extreme. Vom avea 50 de zile cu valuri de căldură într-un scenariu și 20 în celălalt scenariu. Scenariul cu 50 de zile este cel mai rău lucru care se poate întâmpla și, din ce în ce mai mult, comunitatea recunoaște că acest scenariu nu este plauzibil, că nu vom ajunge acolo, pentru că lucrurile au început să se schimbe și nu vom avea în București 50 de zile cu valuri de căldură. Poate nu vom avea nici 20 de zile, dacă reușim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, dacă luăm măsuri.
Dar este plauzibil ca în următorii 50 de ani să avem peste 10-15 zile cu valuri de căldură pe timpul verii. Eu sunt optimist că nu vom ajunge la scenariul de medie, poate vom fi undeva mai jos. Sper că vom investi mai mult în energia verde, înn automobile electrice, să educăm publicul mai bine și atunci poate lucrurile nu vor fi așa de extreme”, a explicat Antonescu.
Elena Mateescu, directoarea ANM, a spus că Bucureștiul este o „insulă de căldură”, deoarece marile metropole în general resimt mai multă căldură, iar diferența de temperatură între centrul orașului și periferie este vizibilă.
„Trebuie să luăm în considerare măsuri de adaptare la schimbările climatice și acest lucru reprezintă ținta Acordului de la Paris pentru fiecare stat membru care a semnat acordul. În perioada următoare, mai multă energie verde va putea să minimalizeze efectul a ceea ce înseamnă scenariul emisiilor gazelor cu efect de seră”, a spus ea.