România, cea mai mare rată de decese provocate de trăsnete din Europa. Explicațiile specialistului în fenomene meteo extreme
Avem parte de o perioadă cu multe ploi. În plus, să nu uităm că suntem în plin sezon al furtunilor de vară, cu multe descărcări electrice. Iar România are cea mai mare rată de decese produse se trăsnete din Europa. Cum se formează acestea și în ce condiții devin periculoase, aflăm de la Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme.
Bogdan Antonescu: Legat de furtuni, și mai precis de apariția norilor, pentru că particulele de nori se formează pe anumite particule de aerosoli din atmosferă, iar poluarea contribuie la concentrației de aerosoli și atunci crește concentrația de particule. Cumva există o influență între aerosoli, poluare, să spunem, și apariția norilor. Este un lucru destul de studiat în prezent, în special din punct de vedere al schimbărilor climatice, sau mai bine zis bilanțul radioactiv al Pământului, toate legăturile acestea dintre poluare, aerosoli, nori și bilanțul radioactiv, deci cantitatea de radiații pe care o primim de la soare sunt foarte importante.
Regiunea de sud-vest a României, cea mai expusă la aceste fenomene
Noi am studiat o bază de date a mortalității produse de trăsnete. Între 1999 și 2015 am avut cam 40 de victime pe an. Numărul acesta a scăzut, și în prezent cred că sunt undeva la 20 de persoane care mor în fiecare an din cauza trăsnetelor.
Regiunea de sud-vest a României e cea mai expusă la aceste fenomene. De ce? Pentru că acolo avem o concentrație mare de trăsnete. Acolo se produc multe furtuni care produc descărcări electrice. Și atunci, combinația dintre descărcări electrice, cu o proporție mare a populației în mediul rural, duce la apariția unui exces în mortalitate.
E cea mai mare mortalitate cauzată de trăsnete. Când am făcut studiul nu am realizat acest lucru, dar apoi, comparând cu alte țări din Europa, am realizat că avem practic cea mai mare mortalitate.
În Statele Unite mortalitatea a scăzut după aplicarea unor programe de educație a publicului
De exemplu, în Statele Unite mortalitatea a scăzut foarte mult, pentru că ei au programe de educație a publicului. Și atunci, la începutul fiecărui sezon de furtuni, aprilie – martie, au o așa-zisă săptămână în care explică publicului larg ce ar trebui să facă. Un fel de conștientizare legată de fenomene.
Legat de fulgere, trăsnete. Ni se pare că nu ni se întâmplă nouă, pentru că sunt punctuale, nu ne lovesc, dar sunt periculoase și publicul larg nu știe ce să facă. Este un fenomen periculos, este a doua cauză de mortalitate, după inundații.
Cele mai periculoase sunt descărcările electrice între nori și suprafața pământului. Sunt de două feluri – trăsnete pozitive și trăsnete negative. Cele pozitive au o energie mai mare transportată de la nori către pământ. De aceea, ele nu numai că produc victime, dar pot să inițieze și incendii de pădure. Sunt destul de rare. O furtună are cam 10% astfel de descărcări electrice. Marea majoritate sunt trăsnete negative și se produc în orice furtună.
Cum se produc trăsnetele?
Noi nu știm foarte bine cum se produc. Comunitatea științifică are o mulțime de teorii. La ora actuală, cel mai răspândit mecanism, cel mai des folosit în comunitate, este că există o interacțiune între cristalele de gheață care există în interiorul norului, pentru că avem cristale mai mari, cum ar fi grindina, și cristale mai mici de gheață. Grindina fiind mai grea, se ciocnește mai des cu cristalele mai mici de gheață. Grindina grea cade la baza furtunii, iar cristalele mici urcă la vârful norului. Interacțiunile dintre cristalele mari și cristalele mici de gheață le încarcă cu sarcini diferite. Și atunci, cristalele mici urcă sus în furtună și au sarcină pozitivă, iar cristalele mai mari care ajung la baza furtunii, cum ar fi grindina, se încarcă cu sarcină negativă. În general, trăsnetele se produc din zona joasă, cea cu sarcini negative.
Important: Ce trebuie să știți ca să vă protejați de trăsnete
Pentru a ne proteja, cea mai sigură soluție este să ne adăpostim când auzim tunetul, pentru că asta înseamnă că furtuna este aproape.
Nu trebuie să stăm în câmp deschis, pentru că astfel am fi cea mai înaltă structură din zona respectivă. De asemenea, să nu ne adăpostim sub copaci, în special dacă sunt copaci izolați. Ăsta e un lucru care ar trebui să îl știe toată lumea. În Statele Unite mai este o recomandare – dacă suntem într-un grup, ar trebui să ne separăm, fiecare să-și caute adăpost separat, pentru că reduce riscul ca cineva să fie lovit de trăsnet și să îi afecteze apoi și pe cei din jur.
În România sunt studii care arată clar unde avem cele mai multe descărcări electrice. Este vorba de sud-vestul țării, și tot acolo se înregistrează cele mai multe victime în urma trăsnetelor. Acolo este vorba despre o populație care 40% trăiește în mediul rural și cumva sunt mai expuși acestui fenomen.
Cele mai multe victime, în rândul persoanelor de sex masculin cu vârste cuprinse între 10 și 39 de ani
Cele mai afectate sunt persoanele de sex masculin cu vârste cuprinse între 10 și 39 de ani. Explicația noastră a fost că sunt doritori să-și asume anumite riscuri, pe care o persoană mai rațională nu și le asumă.
Perioada din an în care se înregistrează cele mai multe decese provocate de trăsnete în România
Numărul anual al deceselor cauzate de trăsnete a scăzut de la 65 decese pe an între 1999 și 2003 la 23 decese între 2011 și 2015. O posibilă explicație pentru această scădere a numărului deceselor în ultimi ani este legată de dezvoltarea serviciilor de urgență (e.g., Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare – SMURD oficial operațional din 1996, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – IGSU înființat în 2004) care au împiedicat ca unele dintre accidentele produse de trăsnete să ducă la decese.
Majoritatea deceselor asociate trăsnetelor au avut loc în Mai-August (42% din totalul deceselor) cu un maxim în Iunie (31% ) și Iulie (28%). Cea mai mare rată a mortalității (>2,6 decese per milion de locuitori pe an) se înregistrează în regiunea de sud-vest a României, o regiune caracterizată de valori mari ale densității trăsnetelor (>2 trăsnete pe kilometru pătrat pe an) și în care >40% din populație trăiește în zone rurale. Majoritatea deceselor (78%) au fost raportate în zonele rurale. Aproximativ 78% dintre victime au fost bărbați. Cel mai vulnerabil grup a fost cel al persoanelor de sex masculin cu vârste cuprinse între 10 și 39 de ani care trăiesc în zonele rurale.
Chiar dacă această rată a scăzut în ultimii ani, numărul deceselor provocate de trăsnete poate fi în continuare redus, de exemplu, prin campanii de informare privind riscurile asociate trăsnetelor și prin dezvoltarea unor resurse pentru protecția la trăsnete.
Editor : Liviu Cojan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
