Acum are 90 de ani şi o viaţă extrem de activă.
Pentru academicianul Ovidiu Bojor, tinereţe făra batrâneţe şi viaţă fără de moarte nu este un basm.
„Secretul, aşa cum gândesc eu, este prevenţia. Prevenţia este medicina viitorului. Adică să nu ajungi să fii bolnav”, spune prof. dr. Ovidiu Bojor.
Dacă până la 30 de ani profesorul Bojor a avut o viaţă dezordonată, de atunci a schimbat-o complet, pentru a preveni bolile. Cea mai importanta regulă după care se ghidează este regula celor trei opt.
„Opt ore de muncă activă, opt ore de odihnă activă. Înseamnă să facem ce ne place mai mult în viaţă: mişcare, muzică, dans. În aceste 8 ore avem libertatea de gândire pozitivă. Şi 8 ore de somn pentru refacerea celulei nervoase”, adaugă Ovidiu Bojor.
Chiar dacă uneori cele 8 ore de muncă se prelungesc, profesorul Bojor are grijă ca aceasta să fie excepţia, nu regula. În plus, a eliminat câteva elemente care scurtează viaţa: „Aş situa pe primul rând invidia. În loc să se bucure de succesele prietenilor şi colegilor începe să-i roadă: de ce m-a depăşit? Vedeţi? Sentiment negativ. Pe urmă schimbarea bruscă a modului de viaţă. De cel puţin 40 de ani modul de viaţă a devenit mai alert: fuga. Fuga după bani, după glorie, după medalii olimpice, fuga, fuga, fuga”.
Alimentaţia este al treilea aspect care poate lua ani din viaţă: „Mai ales alimentaţia industrializată, chimizată de astăzi, cu atâtea E-uri, cu atâtea noxe”
Profesorul Bojor are aceeaşi greutate de 60 de ani! Cum reuşeşte? Are 5 mese pe zi, fiecare la interval de 3 ore.
„Cât mai simplu procesat, cât mai multe vegetale, cât mai multă hrană vie şi cât mai puţină hrană moartă. Unii mănâncă cu polonicul, alţii mănâncă cu lingura, eu mănânc cu linguriţa şi mă simt foarte bine!”, afirmă academicianul.
Şi poluarea scurtează viaţa şi pentru că este greu de evitat în marile oraşe, profesorul Bojor merge zilnic în parcuri sau în pădurile din împrejurimi.
Profesorul Bojor a mers pe jos zeci de mii de kilometri în expediţii ştiinţifice în alte ţări, dar şi în Munţii Carpaţi.
„Am lucrat 20 de ani în Carpaţii româneşti, unde am elaborat metodologia carterei economice şi ecologice de păstrare a patrimoniului naţional şi această metodologie a fost adoptată de ONU în ţările în curs de dezvoltare afro-asiatice”, povesteşte profesorul Bojor.
Ovidiu Bojor este autorul a zeci de cărţi şi tratate de fitoterapie. În plus, are 40 de brevete farmaceutice. Cel mai important, premiat la Geneva, este insulina vegetală.
„În 1985 după ce m-am întors din Hymalaia, din Nepal, din ţările din nordul Indiei, am adus seminţe de anumite plante pe care le-am aclimatizat în România, le-am combinat cu plante româneşti şi am scos insulina vegetală, care e foarte importantă”, îşi aminteşte Ovidiu Bojor.
La cei 90 de ani, profesorul Bojor dă şi acum sfaturi medicale oricui îi trece pragul. Toate gratuite. A ajutat mii de oameni să se vindece şi pentru toţi este un exemplu de viaţă.