Idei care au născut averi de milioane de dolari, dar şi acuzaţii de complot, concurenţă mai mult sau mai puţin loială. Pe scurt, aşa s-ar putea descrie lupta pentru putere. Protagoniştii? Cei mai bogaţi români din perioada interbelică. Magnaţii de atunci au lăsat în urma lor adevărate imperii, dar și modele de antreprenoriat.
Dan Falcan, istoric: Au creat ceva, au creat plus valoare, au dat locuri de muncă. Nu aveau în niciun caz stilul de viață ostentativ al actualilor milionari.
Nicolae Malaxa și Max Aușnit au fost doi dintre cei mai bogați oameni de afaceri din perioada interbelică. Malaxa a construit, la începutul anilor 20, două dintre cele mai importante uzine ale acelor vremuri, Malaxa, devenite ulterior 23 August, iar apoi Faur și Republica. Auşnit era directorul Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reșița. Milionarii au devenit astfel, rivali în afaceri.
Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării: Marii industriași români, deși au fost niște oameni de afaceri inovativi, au avut ceea ce spunem astăzi, privilegiul unei relații cu statul, pe care alții nu îl aveau și care astăzi n-ar mai fi posibil.
Dan Falcan, istoric: Și Malaxa și Aușnit aveau grijă să satisfacă anumite cerințe, nu numai ale lui Carol al II-lea, cât în principal ale Elenei Lupescu, amanta lui Carol, iar modalitatea cea mai practică prin care Malaxa îi era recunoscător majestății sale era faptul că pierdea la poker.
Astăzi au mai rămas puţine semne ale existenţei celor doi milionari interbelici. Printre ele, Sediul Institutului Cultural Român, care era locuința lui Malaxa, și fosta reședință a lui Aușnit din bulevardul Aviatorilor numărul 1. Moştenirea lor nu poate fi evaluată însă doar în case, bani sau acţiuni. Aflaţi întreaga poveste duminică, de la 17:30, la emisiunea Bonton.