Secretele milionarilor români

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Idei care au născut averi de milioane de dolari, dar şi acuzaţii de complot, concurenţă mai mult sau mai puţin loială. Pe scurt, aşa s-ar putea descrie lupta pentru putere. Protagoniştii? Cei mai bogaţi români din perioada interbelică. Magnaţii de atunci au lăsat în urma lor adevărate imperii, dar și modele de antreprenoriat.

Dan Falcan, istoric: Au creat ceva, au creat plus valoare, au dat locuri de muncă. Nu aveau în niciun caz stilul de viață ostentativ al actualilor milionari.

Nicolae Malaxa și Max Aușnit au fost doi dintre cei mai bogați oameni de afaceri din perioada interbelică. Malaxa a construit, la începutul anilor 20, două dintre cele mai importante uzine ale acelor vremuri, Malaxa, devenite ulterior 23 August, iar apoi Faur și Republica. Auşnit era directorul Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reșița. Milionarii au devenit astfel, rivali în afaceri.

Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării: Marii industriași români, deși au fost niște oameni de afaceri inovativi, au avut ceea ce spunem astăzi, privilegiul unei relații cu statul, pe care alții nu îl aveau și care astăzi n-ar mai fi posibil.

Dan Falcan, istoric: Și Malaxa și Aușnit aveau grijă să satisfacă anumite cerințe, nu numai ale lui Carol al II-lea, cât în principal ale Elenei Lupescu, amanta lui Carol, iar modalitatea cea mai practică prin care Malaxa îi era recunoscător majestății sale era faptul că pierdea la poker.

Astăzi au mai rămas puţine semne ale existenţei celor doi milionari interbelici. Printre ele, Sediul Institutului Cultural Român, care era locuința lui Malaxa, și fosta reședință a lui Aușnit din bulevardul Aviatorilor numărul 1. Moştenirea lor nu poate fi evaluată însă doar în case, bani sau acţiuni. Aflaţi întreaga poveste duminică, de la 17:30, la emisiunea Bonton.