Istoria conacului Polizu se întinde pe aproape 150 de ani, dar mai bine de o jumătate de secol, comuniștii au făcut tot posibilul ca această bijuterie arhitecturală să ajungă o ruină.
„Trei zile și trei nopți în curtea interioară a conacului a ars biblioteca familiei. Au fost furate mobilele, au fost transformate camerele fie în dormitoare, fie în grajduri. Când am venit aici, în câteva camere erau animale”, își amintește Constantin Ștefănucă, administratorul conacului Polizu.
În 1946, conacul a fost confiscat și transformat în CAP. Abia în 2005, imobilul a fost revendicat de singura moștenitoare a boierului Ghica, Ioana Rișcuția. Femeia i-a propus lui Constantin Ștefănucă, inginer silvic din zonă, să se implice în refacerea conacului. Omul a fost reticent iniţial, dar fiica lui, absolventă de Turism, l-a convins că această bucăţică din istoria Moldovei merită să renască.
„Ne-am gândit că dacă avem tot ce ne trebuie și domeniul, și oamenii, și pasiunea, și curajul, de ce nu?”, spune Silvia Ștefănucă.
Aşa a început un proces de restaurare extrem de migălos, care a durat mai bine de cinci ani.
„Imaginați-vă că tot ce vedeți dumneavoastră acum a fost acoperit cu zeci de straturi de vopsea de-a lungul timpului. Și am decapat cu penseta fiecare bucățică de vopsea să aducem istoria exact cum a fost”, precizează Constantin Ștefănucă.
Toată această muncă este acum răsplătită - în fiecare an, mii de turişti din ţară şi străinătate vin la conacul Polizu pentru o veritabilă călătorie în timp.