Nimeni nu ştie când şi unde a apărut ia. Se presupune că ar fi fost prima oară purtată de populaţia din cultura Cucuteni. Toată lumea ştie, însă, că ia era cămaşa pe care ţăranii o purtau când mergeau la muncă. O îmbrăcau pe dos în zilele obişnuite şi pe faţă, în cele de sărbătoare sau duminica la Biserică.
„Și acum se poartă la Craciun, la Rusalii, la Paște, la zile frumoase. Se mai îmbracă bătrânii mai mult, tineretul nu, că îi mănâncă pielea”, spune meșterul popular Lucreția Nechiti.
Ia, cea mai importantă piesă a costumului popular românesc, este plină de simboluri. Ornamentele subliniază diferenţele de vârstă şi stare socială. A fost purtată şi de ţărani, dar şi de nobilime.
Regina Maria a României era o mare iubitoare a costumului popular românesc, pe care nu ezita să îl îmbrace şi în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori. Şi nu numai ea: toate reginele României, dar şi aristocraţia feminină a timpului au adoptat acest tip de îmbrăcăminte.
„Este o piesă care era admirată de alte popoare și cea mai bună dovadă este faptul că un pictor de talia lui Matisse a imortalizat ia românească într-una dintre lucrările sale”, spune Georgeta Roșu.
Cea mai importantă piesă a costumului tradiţional feminin a fascinat deopotrivă pictori, fotografi şi designeri de renume internaţional. Dar cel mai mult s-au folosit de ea străinii. Galliano, Tom Ford şi Yves Saint Laurent s-au inspirat din motivele iei româneşti în colecţiile lor.
Designul autentic românesc e foarte căutat în moda internațională. O ie românească, lucrată manual în Muntenia, l-a inspirat pe celebrul creator de modă Tom Ford atunci când a îmbrăcat-o pe cântăreața Adele. Dacă ia românească a devenit un obiect vestimentar aproape obligatoriu în garderoba multor femei, în curând și sumanul, purtat pe vremuri doar de familiile înstărite, ar putea înlocui banalul pardesiu.
„Ia se poartă în combinaţii cu fuste lungi, un costum de seară, se poate purta în fiecare zi, fie la birou, fie la alte evenimente”, spune Georgeta Roșu.
Avântul veşmântului popular s-a transformat repede în afacere ce aduce profit bun şi în România. Un tânăr intreprinzător, Vlad Andrieş, a deschis un magazin online. A luat legătura cu câţiva creatori populari, a ales modelele reprezentative, în special din Valea Prahovei, şi a început să aibă comenzi. Dacă la început vindea câteva ii pe lună, acum numărul clienţilor a ajuns la câteva sute.
„Cele mai căutate sunt modelele destul de încărcate, pentru că acelea arată măiestria femeilor care lucrează și acelea vor atrage mereu privirea. Ia este puțin pentru un public premium”, spune Vlad Andrieș.
Dacă ia românească are mare succes peste hotare, câțiva tineri români vor să îi readucă celebritatea şi în ţara de origine. Au propus ca bluza tradițională să fie celebrată într-o zi anume. Au făcut o pagină de Facebook și au reușit să impună 24 iunie ca Ziua Universală a iei.