Cum se prepară sushi după rețeta tradițională

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

La început, sushi era o mâncare mai sofisticată. În traducere înseamnă „cu gust acru”. Cea mai veche variantă japoneză, narezushi, încă se aseamănă foarte mult cu procedeul iniţial, respectiv care carnea de peşte era înfăşurată în orez îmbibat cu oţet. Prin aceasta, proteinele din carne se descompuneau în aminoacizi.

Combinaţia dintre orezul fermentat şi peşte rezulta într-un gust acru şi specific. Sushi, aşa cum îl cunoaştem astăzi, a apărut în secolul al XIX-lea, ca o formă de fast food timpuriu. Nu se mai fermentează cu oţet, dar se prepară tot din orez fiert, peşte crud şi alge marine, înfăşurate. Ceea ce pare simplu, dar impactul a fost uriaş.

„A fost declarată mâncarea secolului, datorită faptului că este foarte sănătoasă, se foloseşte mult peşte crud care este bogat în Omega 3. Japonezii de obicei servesc sushi în restaurante specifice, nu gătesc foarte mult acasă sushi. Se spune că un bucătar ajunge să fie experimentat îndeajuns încât să gătească într-un restaurant după cinci ani de experienţă”, spune bucătarul Andrei Gîlcă.

Pasiunea lui Andrei Gîlcă pentru sushi a început acum mai mulţi ani şi l-a marcat atât de tare încât a căutat un maestru bucătar japonez pentru a învăţa cum se prepară sushi perfect. În cursul a trei ani petrecuţi ca bucătar în Marea Britanie, şi-a pus deoparte banii cu care şi-a împlinit visul, acela de a găti sushi în România în restaurantul său. Şi o face foarte dedicat.

„Sushi nigiri începi să îl faci cu adevărat după minim doi ani de experienţă. La prima vedere pare ceva banal, dar sushi nigiri este reprezentativ pentru bucătăria japoneză. Sunt două ingrediente de bază care intră în sushi nigiri, peştele crud şi orezul”, explică Andrei Gîlcă.

Deşi la prima vedere e vorba de ingrediente simple, un sushi perfect necesită multă atenţie şi pregătire.

Sushi conţine în primul rând peşte crud: somon, ton, biban, aracatiţă, creveţi, surimi, pastă de crab. Se adaugă şi legume ca avocado şi castravete, dar şi alge marine. Un ingredient important este pasta de wasabi, care este atât de iute, încât are şi efect dezinfectant. Iar orezul trebuie să fie de cea mai bună calitate.

„Voi pregăti o rolă - în japoneză se numesc maki - va conţine patru feluri diferite de peşte şi icre de peşte zburător cu aromă de wassabi”, explică bucătarul.

Şi dacă încă mai aveţi dubii că sushi este o mâncare mult mai complexă decât pare la prima vedere, atunci să vedem şi cum este prezentată oaspeţilor.

„Prezentarea este foarte importantă, japonezii pun foarte mult preţ pe aspectul mâncării”, mai spune Andrei Gîlcă.

Iar dacă totul este gata, sushi se serveşte cu sos de soia şi wasabi şi nu în ultimul rând cu felii de ghimbir. Acestea din urmă au o aromă atât de puternică, încât, după cum spune Andrei, „îți reduce papilele gustative la zero”. Şi dacă doriţi o masă cu adevărat japoneză, nu uitaţi să comandaţi sake, faimosul vin japonez din orez.