CONSILIER DE ETICHETĂ. Cum reacționezi când auzi că te bârfesc colegii?

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Karina Nagy, consilier de etichetă:

Cum e elegant să reacţionăm dacă auzim doi colegi sau doi prieteni că vorbesc despre noi?

Este adevărat că bârfele nu sunt tolerate. Este dificil să treci peste un comentariu, fie el adevărat, fie el cu bază reală, fie el o invenţie.

Ceea ce numim bârfă este o ştire neadevărată despre propria persoană. Altfel, le numim doar momente de viaţă împărtăşite.

Şi atunci, cea mai bună variantă este să ne apropiem de colegii de serviciu care comentează ceva despre noi şi să intrăm în dialog cu ei, tocmai pentru a regla percepţia.

E adevărat, îţi trebuie curajul de a te duce şi de a înfrunta ceea ce se spune despre tine. Dar este foarte profitabil! Pe termen lung, voi avea un brand personal foarte puternic. Colegii mei mă vor percepe ca o persoană sinceră, o persoană care nu are nimic de ascuns, o persoană care înfruntă absolut tot ceea ce se spune despre ea.

Este posibil ca aceşti doi colegi de serviciu pe care îi înfruntăm, chiar cu cea mai mare blândeţe şi delicateţe, să bată în retragere, şi să spună „Vai de mine, eu n-am spus asta, ai auzi greşit!" Sau să spună: „Dar nu vorbeam despre tine, vorbeam despre Silvia de la etajul 4!" Ei, în cazul ăsta nu încercăm să dăm explicaţii suplimentare, doar pentru a convinge acei colegi de serviciu că „Nu nu nu, dar am auzit eu foarte bine şi ştiu că ai spus asta şi aş vrea să-ţi spun că..." Nu. Acceptăm această minciună spusă de persoana care nu a avut suficientă putere emoţională şi psihică în momentul respectiv să ducă această confruntare şi să spună „Da, eu chiar am spus asta..." Şi-a anulat opinia.

În concluzie, cea mai bună metodă de a rezolva o astfel de problemă este să ne apropiem cu blândeţe de aceşti colegi şi să le înţelegem punctul de vedere, tocmai pentru a le da explicaţiile necesare, şi părerea lor despre propria mea persoană să fie modelată de o manieră foarte naturală şi foarte cordială. Aceasta este maniera educată. Nu cea agresivă.