Conacul unde s-a făurit istoria Brătienilor
Alei şerpuite cu pante domoale urcă tot mai sus, până acolo unde se conturează, într-un alb fără pată, Conacul Brătienilor. Aflat la câţiva kilometri de Piteşti, domeniul era compus, odată, din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile din Ştefăneşti. Ctitor a fost Ion Brătianu, la 1858.
„Era locul unde Ion Brătianu şi-a găsit întotdeauna liniştea sufletească şi trupească. El începe construcţia acestei case peste o locuinţă mai veche, realizată de tatăl lui, Dincă Brătianu. Peste trei camere şi o pivniţă pentru vin, începe şi construieşte un conac cu zece camere şi un etaj”, a spus Simona Şerban, directorul Centrului de Cultură „Brătianu”.
„Casa nu a purtat numele de Florica de la bun început. În anul 1862, se naşte primul copil al familiei, o fetiţă pe numele Florica, fetiţă care a murit trei ani mai târziu, în anul 1865”, a mai spus Simona Şerban.
Cât timp a trăit „Vizirul”, aşa cum i se spunea lui Ion Brătianu, casa n-a suferit modificări. Abia spre sfârşitul vieţii tatălui său, Ionel Brătianu a reuşit să-l convingă să se extindă. Perioada marilor reconstrucţii a fost 1905-1912, sub coordonarea arhitectului Petre Antonescu.
„Bibliotecile sunt originale, cu geamuri de cristal, plafonul cu ceramică sculptată şi lambriurile. Casa are patru biblioteci, aceasta este prima bibliotecă din casă. Toate cele patru biblioteci ale casei adăposteau circa 30.000 de volume, de cărţi de istorie, de întregire a neamului, care, din păcate, au fost arse în perioada regimului comunist, timp de două săptămâni, în faţa vilei. Iar, dacă n-au putut fi arse, au fost aruncate în râul Argeş”, a explicat Simona Şerban, directorul Centrului de Cultură „Brătianu”.
Prin colecţiile sale de cărţi şi reviste, biblioteca de la „Florica” era socotită de Constantin Argetoianu drept „cea mai însemnată bibliotecă particulară din România", mai bogată decât cea de la Peleş. La fel de impresionante sunt salonul de primire, salonul turcesc, biblioteca suspendată şi biroul lui Ionel Brătianu.
„Aici s-a scris istoria României moderne, aici a fost făurită România modernă. O familie de oameni politici care au ştiut ţelul şi idealul pentru care trăiesc, de a construi România. Din punctul de vedere al CJ Argeş, noi suntem cei care administrăm şi punem în valoare acest obiectiv cultural”, a spus Florin Tecău, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Multe din liniile pe care a mers România în dezvoltarea ei, relaţii diplomatice internaţionale, programe naţionale, au fost stabilite în acest conac.
Pe la „Florica” s-au perindat, de-a lungul anilor, Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, fraţii Golescu, C.A. Rosetti, mareşalul Averescu, prinţul Barbu Ştirbey sau I. G. Duca. Pe un platou din dreapta parcului, la marginea pădurii, se află capela Brătienilor, sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei.
„Sunt două nişe, într-una dintre ele fiind îngropaţi o parte din membrii familiei Brătianu, respectiv Pia Brătianu, soţia lui Ion Brătianu. Alături, sunt celelalte morminte, ale lui Dinu Brătianu şi Gheorghe Brătianu, oseminte care au fost aduse de la Sighet, şi cei trei copii ai lui Dinu Brătianu, împreună cu soţiile lor”, a mai spus Simona Șerban.
Remarcabil este şi parcul dendrologic, la a cărui realizare o contribuţie majoră a avut-o Eliza Brătianu, cea de-a doua soţie a lui Ionel.
Astăzi, din opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, au rămas doar casa, capela şi parcul. Domeniul „Florica” poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 8 şi 16, iar sâmbăta şi duminica, în intervalul 9-17. Taxa este 6 lei pentru adulţi şi 2 lei pentru copii, elevi, studenţi şi pensionari. De asemenea, vă puteţi caza la conac. O garsonieră costă între 240 şi 270 de lei pe noapte, iar un apartament - 310 lei pe noapte.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
