Vila Florica, casa în care s-a scris istoria României
Istoricii au denumit-o "dinastia de Argeş". A început cu Dincă Brătianu şi a continuat cu generaţiile care au modernizat România. Pe lângă reforme, membrii familiei Brătianu au lăsat ca moştenire şi una dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din ţara noastră.
„Generaţia următoare lui Dincă au fost Ion, Dumitru şi Teodor. Ei de fapt erau şapte copii, patru fete, trei băieţi. Numai când spunem numele lui Ion Brătianu ne gândim la Partidul Naţional Liberal, căci a fost doar unul dintre întemeiatorii Partidului Naţional Liberal în 1875. Cu participarea la 1848, exilul, apoi reîntoarcerea în ţară, faptul că a mers să-l aducă pe Carol. Aducerea lui Carol, implicarea apoi în viaţa politică, 12 ani de prim-ministeriat, 1876-1888, războiul de Independenţă din 1877, căci tot familia povesteşte că s-a trezit efectiv într-o zi că era cu părul cărunt de atâta îngrijorare şi stres şi griji. Apoi a fost generaţia lui Ionel, lui Dinu, lui Vintilă, Ionel prim-ministru de atâtea ori, ministru, şef de partid naţional liberal din 1909. Şi apoi ultima generaţie despre care se poate vorbi, cea a lui Gheorghe Brătianu, marele istoric şi el implicat în viaţa politică,” povestește Marinela Chistol, expert în istoria familiei Brătianu.
Aproape toate generaţiile familiei Brătianu au trăit la Ştefăneşti, în judeţul Argeş, în vila care poartă numele „Florica", în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, dispărută la trei ani.
„Florica a fost cuibul, a fost vatra familiei şi nu e de mirare, pentru că patru din copiii lui Ion Brătianu în casa asta s-au născut. Povestea vilei Florica începe undeva în 1829, când era atestată documentar o casă cu patru camere şi o pivniţă. Două erau camerele boierului, una era camera vierului, cel care se ocupa de vie şi într-o cameră ţineau linul care curgea direct în pivniţă. Casa aceea din 1829 a fost transformată în 1858 de Ion Brătianu, planurile au fost ale lui, pentru că abia se căsătorise şi tânăra soţie avea 16 ani, el avea 36 şi el a hotărât să vină aici,” mai spune Marinela Chistol.
Domeniul în care a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români era compus cândva din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi observator astronomic. Astăzi, din opera primilor doi Brătieni au mai rămas doar casa, capela şi parcul, pe care Ion Brătianu îl numea „grădina Semiramidei".
În casa premierului Independenţei a fost educat viitorul prim-ministru al Marii Unirii, Ionel Brătianu, dar şi reputatul finanţist, Vintilă Brătianu. Pentru dinastia Brătianu, educaţia copiilor a fost mereu o prioritate.
„Iniţial nu mă aşteptam să găsesc un loc atât de plin de istorie, dar stând şi studiind de fiecare dată descoperi lucruri de care nu ai ştiut, descoperi că familia Brătianu era atât de umană, îşi iubea atât de mult ţara, îşi iubea copiii şi pe toţi i-a educat în spiritul istoriei,” precizează Elena Stâlpeanu, manager al Centrului de Cultură Brătianu.
„Fiii săi nu prea au avut ocazia să-şi aleagă meseriile pe care şi le-au dorit. Le-au fost oarecum sugerate şi aşa au ajuns să fie toţi trei ingineri. Le-a spus Ion Brătianu: eu vreau să realizez o Românie modernă, voi trebuie să veniţi din urmă să o construiţi,” spune Marinela Chistol.
Vila Florica avea nu mai puţin de patru biblioteci, care adăposteau aproape 30.000 de volume de cărţi de istorie. Constantin Argetoianu, un important om politic al acelor vremuri, o socotea drept „cea mai însemnată bibliotecă particulară din România". În perioada regimului comunist însă, colecţiile au fost arse sau aruncate în râul Doamnei.
Pe la „Florica" s-au perindat, de-a lungul anilor, Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, fraţii Golescu, mareşalul Averescu, prinţul Barbu Ştirbey sau I. G. Duca. Cât timp a trăit „Vizirul", aşa cum i se spunea lui Ion Brătianu, casa n-a suferit deloc modificări. Abia spre sfârşitul vieţii tatălui său, Ionel Brătianu a reuşit să-l convingă să extindă lucrările. Perioada marilor reconstrucţii a fost 1905-1912, sub coordonarea lui Petre Antonescu, cel care avea să devină arhitectul Arcului de Triumf.
„Ionel Brătianu adaugă sală de bal, sală de scrimă, sală de biliard, sufragerie pentru servitori, farmacie pentru servitori... Sora sa, Sabina, povesteşte în cartea sa memorialistică că ar fi existat pe proprietate obiceiul ca servitorii să servească masa înaintea mesei stăpânilor. Era un obicei pe care, în perioada exilului, Ion Brătianu l-ar fi descoperit la Paris într-o casă a unor oameni de vază ai Parisului şi doamna casei i-a explicat foarte frumos cum că i se pare foarte normal ca aceştia să servească masa înaintea mesei lor, aşa în momentul în care se aşază platourile de mâncare servitorului să nu-i chiorţăie maţele,” adaugă Marinela Chistol.
Astăzi, pe un platou la marginea pădurii, se află capela Brătienilor, unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei,
„Și-au dorit să ridice în locul acesta binecuvântat o biserică şi datorită pocăinţei unui popor. În criptă sunt mormintele celor mai importanţi membri din familia Brătianu, Ionel Brătianu paşoptistul, Ionel, cel care a fost prim-ministru şi cel care a şi construit biserica în amintirea tatălui său şi a surorii sale, Florica,” spune maica Dinonisia, stareţa de la Schitul Florica.
Acum, domeniul preferat de Ion Brătianu, menţionat şi de Regele Carol I în jurnalul său, este deschis tuturor pasionaţilor de istorie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
