CA-N FILME. Epoca supereroilor este în plină ascensiune
„Probabil sunt un model pozitiv. Bun de urmat. Poate se regăsesc cumva în aceşti supereroi sau, eu ştiu... Poate e fantezia, şi e o armă puternică”, spune Vlaicu Popa.
„Cred că e spiritul de justiţie care e în mine, spiritul justiţiarului, şi pentru că toţi ne dorim să facem treaba aia, să fim ca ei la un moment dat”, consideră Paul Ipate, actor.
„De ce m-au atras? Pentru că oamenii ăia puteau să facă orice. Într-adevăr, puteau să salveze lumea, puteau să salveze persoane şi era destul de fascinant să te uiţi să vezi cum zbura, cum se agăţa de clădiri... Cum Spiderman mergea pe pereţi...”, povestește Florin Crețu, inginer. „Ele sunt mai mai degrabă basmele lor. Şi-au făcut repede un un conglomerat de poveşti din care tot aduc, tot aduc, tot aduc”, spune Andrei Dobrescu, regizor.
„Există o colecţie de idealuri întrupate în nişte specimene perfecte fizic, foarte mult latex, foarte mulţi muşchi, cupa de la sutien de la D în sus dacă se poate, deci e e o chestie la care e plăcut să te uiţi”, subliniază criticul de film Cristi Mărculescu.
Aidoma supereroilor
În România, câţiva fani înfocaţi ai supereroilor şi-au croit costume exact ca ale preferaţilor lor. Aidoma supereroilor, ei au o slujbă de zi, se îmbracă normal, dar în inima lor sunt extrordinari.
„De ce l-am ales pe Iron Man? Pentru că este un supererou foarte complex, ca să spun aşa. E un, e aşa, e un tip de bani gata, care se afişează şi e foarte excentric şi are şi o latură aşa, mai moale, partea pozitivă care îl îndeamnă să facă atâtea fapte bune şi să ajute multă lume”, explică Vlaicu Popa. „În primul rând am făcut costumul pentru copiii cu care mă joc, am o trupă de personaje de poveste şi de filme şi desene animate. Ne jucăm cu copiii. Organizăm pentru copii, eu şi soţia mea, şi au fost unii clienţi care şi-au exprimat dorinţa!”, adaugă el.
„Alt erou favorit ar mai fi şi Spiderman. Cu el cred că mă identific, aşa, mai bine şi ei doi rămân eroii mei de suflet!”, spune Ioana Bălan. „Supereroul meu preferat să zicem că se potriveşte 90% cu costumul. Eu sunt varianta feminină a lui Wolverine, sunt X23, adevărul este că eroul meu favorit este Wolverine, nu X23, dar aşa am putut să pipăi cel mai bine, să zic aşa, să-i intru în piele”, adaugă ea. „La mine a fost o muncă de căutare. Eu nu sunt o persoană foarte pricepută la cusut şi bine, nici n-am timpul necesar. Aşa că din start am exclus varianta o să stau şi o să-mi cos costumul”.
„Despre accesorii, da, le-am făcut. Probabil se puteau găsi şi pe net, dar am preferat să le fac eu. În primul rând nu ştiam ce material să iau, m-au mai ajutat prietenii, apoi până l-am tăiat, până l-am vopsit, că a trebuit să dau mai multe straturi de vopsea, şi mă rog, mănuşile sunt cumpărate, iar acest accesoriu micuţ, uşor de făcut, l-am cusut şi l-am asamblat. Cam asta”, spune ea.
„La mine a fost foarte uşor. Ghearele chiar au fost făcute din plastic, am găsit un tutorial pe net, unde îţi explică în detaliu cum trebuie tăiate, cum trebuie şlefuite, tot, vopsite, mi-a luat cam vreo trei zile să le fac, pentru că plasticul ăsta nenorocit se taie cam greu, iar restul costumaţiei, blugi, sunt de prin casă”, explică Florin Crețu.
Ce superputere ți-ai dori?
Cheia unui asemenea erou de film este... superputerea lui, o abilitate care sfidează cotidianul. Şi câţi dintre noi nu s-au gândit măcar o dată ce superputere şi-ar dori?
„Vuieşte internetul de întrebări, toată lumea se gândeşte mult, găseşte un răspuns, după care şi-l retrage şi găseşte altceva mai bun”, subliniază Cristi Mărculescu. „Eu cred că aş merge pe ceva cu aruncat de energie. Jeturi sau bile de energie”, adaugă el.
„Am exersat extrem de mult. Eram foarte mic şi exersam să-mi iasă şi mie laser din ochi”, spune Paul Ipate.
Deşi acum sunt populari în toată lumea, supereroii au fost la început ceva tipic... visului american. Benzile desenate şi primele filme au apărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atunci când americanii aveau nevoie de speranţă, de un model sau chiar de propagandă patriotică. Primul supererou ajuns la cinema a fost Captain Marvel, în 1940, dar sub formă de serial! Cinefilii puteau vedea atunci câte o aventură de zece minute în fiecare săptămână. În prezent, însă, putem urmări câte un episod de aproximativ trei ore, odată la trei ani, pentru că acum filmele cu supereroi sunt adevărate serii. În ultimele şapte decenii au apărut zeci şi sute de personaje, iar majoritatea fac trecerea din banda desenată către marele ecran. Iar supereroii sunt, de câţiva ani, extrem de rentabili pentru studiouri. Ceea ce înseamnă că filmele cu ei se înmulţesc.
„Se vinde, sunt filme uşoare, sunt filme pentru mase, sunt filme care ating multe categorii, adică şi fanii şi cei care "ma duc la mall să vad un film". Ce văd? A, hai că mă duc la Iron Man că e tare, că e cu bătăi, că e cu Robert Downey Jr. Fără să fii nepărat fan Iron Man. Fără să ştii cum îl cheamă pe erou”, explică Ioana Bălan,
„Cred că am am început să mă gândesc la ei ca la o clasă de liceeni. În care îl vezi pe Superman în prima bancă, tocilarul bun şi silitor, aşa, pe Batman în ultima bancă aruncându-i cu avionaşe în cap, şi undeva pe la mijloc Captain America, care nu era el foarte deştept, dar nu era nici băiat rău...”, spune Andrei Dobrescu.
Clișee în filmele de gen
Genul filmelor cu supereroi pare câteodată a fi compus doar din clişee.
„Tot genul e un clişeu. Ei porneau pe ideea asta de oameni cu însuşiri supranaturale şi de aicea au făcut un fel de structură. De obicei e orfan personajul nostru”, explică Andrei Dobrescu. „Poţi să ajungi practic să ajungi să ştii despre ce e vorba într-un film cu supereroi fără ca măcar să fi făcut efortul de a vedea un trailer”, subliniază Cristi Mărculescu. „Păi fata care se îndrăgosteşte de supererou, dar nu ştie că stă cu el la muncă. Ăsta, Clark Kent, chiar şi Bruce Wayne, care iese în lume, e mai cunoscut, aşa”, subliniază Paul Ipate.
„De obicei primeşte un costum, care e îngrozitor în cele mai multe cazuri. De obicei are o casă undeva, unde se ascunde, are un inamic pe care îl vânează în toată seria şi ar trebui să fie la fel de puternic ca el, ca să nu ne plictisim”, punctează Andrei Dobrescu. „Dualitatea lor, faptul că se ascund şi îşi construiesc personaje peste personaje ca să nu fie descoperiţi”, adaugă Paul Ipate.
„Şi mai e iarăşi clişeul societății care acum îl venerează, după care iar nu-l venerează, sunt eroii bad guys care-l întorc pe supererou împotriva societăţii şi fac tot felul de înscenări, cam astea cred că sunt”, mai spune Paul Ipate.
Cantitate, dar nu neapărat calitate
Dar dacă există o cantitate mare de filme, cum stăm cu calitatea?
„Foarte multe, dar foarte puţine bune. Cam asta e ideea. Problema la filmele cu supereroi nu e începutul. Toate filmele cu supereroi încep interesant şi de obicei scot un om din viaţa lui banală şi îi dau nişte puteri deosebite”, explică Andrei Dobrescu. „Şi cred că acolo greşesc toate filmele astea. Nu reuşesc să ducă până la capăt ce încep. Şi de asta sunt atât de multe şi de asta câteva doar sunt ok”.
Primele filme cu supereroi nu aveau niciun fel de pretenţie artistică şi nici vreun buget spectaculos. Primul blockbuster al genului a fost „Superman", din 1978, cu Christopher Reeve în rolul principal. Personajul a mai fost abordat de Bryan Singer, cu „Superman Returns" din 2006, iar acum Zack Snyder preia ştafeta, cu „Man of Steel", care va avea premiera luna viitoare.
Timp de câteva decenii, principala concurenţă a lui Superman în inimile cinefililor a fost Cavalerul Întunecat, Batman. Primul blockbuster cu Omul Liliac a apărut în 1989 şi a fost regizat de Tim Burton. Dacă la vremea aceea producţia a fost foarte apreciată, viziunea jucăuşă a lui Burton a fost eclipsată de una mai realistă: cea a lui Christopher Nolan. Trilogia sa, în care rolul principal a fost interpretat de Christian Bale, a cucerit criticii şi publicul deoportivă.
„Mi-a plăcut mai mult ăsta al lui, ultimul, cu Heath Ledger, cu Christian Bale. Pentru că, na, sunt mai noi, sunt mai bine făcute, sunt mai aranjate şi pentru că Joker, a fost absolut senzaţional făcut de Heath Ledger”, subliniază Paul Ipate.
„Mie mi-a plăcut foarte mult Tim Burton. Când a apărut Batman-ul lui Tim Burton am fost înebunit de atmosfera aia întunecată. Gotham City-ul era chiar un spaţiu gândit şi făcut perfect”, consideră Andrei Dobrescu. „Christopher Nolan a trebuit să meargă mai departe. Şi atunci, cum a mers el mai departe? Amplificând tot ce înseamnă backstory la personajul lui, şi a ieşit interesant”, adaugă el.
O altă trilogie foarte apreciată este cea a lui Sam Raimi, cu Tobey Maguire în rolul lui Spiderman. În care un licean, Peter Parker, este muşcat de un păianjen radioactiv şi câştigă câteva dintre aptitudinile creaturii. „Spiderman este la polul opus lui Batman. Trebuie să fie colorat, trebuie să aibă glumiţe mai idioate, mai neidioate, are o poveste mai adolescentină, el e adolescent, un film pentru adolescenţi”, explică Mărculescu.
Eroii Marvel
Acum, se pare, vremea lui Superman şi a lui Batman parcă a apus. A început epoca eroilor Marvel. Dacă la început, la apariţia sa în 1939, Marvel era doar o editură de reviste de benzi desenate, acum este şi o casă de producţie foarte puternică, deţinută de Disney, care parcă lansează blockbustere pe bandă rulantă! „The Avengers" s-a clasat pe locul al treilea în topul filmelor cu cele mai mari încasări din istorie, iar Marvel a mai avut hituri precum cele trei „Iron Man", „Thor", „Captain America" şi seria „X-Men". „Iron Man 3", lansat în urmă cu două săptămâni, a câştigat deja 768 de milioane de dolari.
„Iron Man are nişte dileme morale care, de fapt, de la un moment sunt dilemele morale ale oricărui american capabil să aibă dileme morale”, subliniază Cristi Mărculescu. „Avengers e un spectacol masiv, e o mitologie care se pretează foarte bine pentru momentul social, ideologic, mondial actual”, adaugă el.
„Marvel a marşat şi pe ideea asta, adică oamenii mutanţii, în comicsuri erau văzuţi ca nişte proscrişi. Şi atuncea prin comicsurile asta cumva au încercat să facă copiii să înţeleagă, chiar şi adulţii să-i facă să înţeleagă, că e loc pentru toată lumea pe planeta asta. Şi Marvelul e mai, aşa, un pic mai educaţional”, consideră Florin Creșu.
Seria X-Men deja s-a extins. Pe lângă trilogia pornită de Bryan Singer în 2000, mai există un film care prezintă tinereţea personajelor, dar şi unul care se concentrează pe cel mai popular X-Man: Wolverine. A doua producţie despre acesta se află momentan în postproducţie. Cum i-a atras Wolverine pe fani?
„Wolverine îmi place cel mai mult. Pentru că e tot om, dar l-au făcut, au băgat în el chestiile alea. În rest, cam tras de păr aşa, puţin”, spune Paul Ipate.
Pe lângă blockbustere, în ultimii ani au început să apară şi filme neconvenţionale cu supereroi, care îşi asumă mai multe riscuri şi au un grad mai mare de originalitate. Printre acestea sunt incluse „Unbreakable", cu Bruce Willis, „Kick-Ass" cu Nicolas Cage, şi „Chronicle", cu trei tineri actori necunoscuţi.
„Doar că la un moment a apărut un curent meta, postmodern, în care există benzi desenate şi filme nu totdeauna bazate pe benzi desenate care dau superputeri unor personaje obişnuite şi se întreabă What happens?”, explică Mărculescu. „Kick-Ass a fost cel mai vizibil dintre ele şi e într-adevăr un fir narativ extrem de bine calibrat, cu nişte personaje pe de o parte drăguţe pentru spectatori, pe de altă parte extrem de fucked up, cu probleme masive şi emoţionale şi psihice”.
„Unbreakable are un statut absolut minunat. Este cel mai bun film despre supereroi care nu este bazat pe bandă desenată. E o parabolă pe de o parte, pe de altă parte e o investigare şi discutabil cel mai bun film al lui Shyamalan”, subliniază el.
O supereroină nu poate ține un film
Dacă stăm bine la capitolul supereroi - la masculin - supereroinele cam lipsesc de pe piaţă. „Cred că pur şi simplu n-au avut inspiraţie. Mă şi gândeam că cele mai slabe personaje sunt Wonder Woman.... Dumnezeule!”, exclamă Andrei Dobrescu. „Sau mai era Barb Wire. Barb Wire a fost, vai de capul meu. Nu. Chiar nu au avut deloc inspiraţie”, subliniază el.
„Problema este că nu sunt promovate. S-a spus de multe ori că o supereroină nu poate să ţină un film. Din păcate, până acum cam aşa este”, spune Ioana Bălan. „Uite exemplul, Elektra, nu, n-a mers! Catwoman, nu mai spun! Un mic dezastru. Dar sper ca într-o zi să se poată”.
Epoca supereroilor se află în plină ascensiune. Filmele cu ei aduc miliarde de dolari, iar unele sunt chiar bune.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
