C.T.Popescu, despre presă: Ne aflăm într-un peisaj post-apocaliptic, ruinele sunt pe pământ

CNA a pornit o serie de dezbateri legate de modul în care mass-media se desfășoară în spațiul public. Are legătură și cu raportul de țară care acuza presiuni exercitate de mass-media. Întrebat despre utilitatea acestui demers, Cristian Tudor Popescu a declarat: „În faza de degradare în care a ajuns presa, astfel de simpozioane sunt plăcute, dar oarecum inutile. Singurul lucru eficient, cu oarecare efect asupra mass-media, realizat de CNA, a fost suspendarea OTV”.

„Am constatat acum cinci ani că nu mai au rost discuțiile deontologice, dezbaterile între jurnaliști, responsabilii din televiziuni, pentru că jurnaliștilor nu le este teamă de CNA, ci de patron. Încearcă să își realizeze cât mai bine sarcinile în raport cu patronul. Dacă CNA amendează televiziunea respectivă, asta se poate transforma în victimizare, eroizare publică, i se dă o conotație politică și rentează. OTV nu a fost suspendat menționându-se public încălcările grave și zilnice ale cerințelor meseriei de jurnalist, ci, s-a spus, pentru că nu și-a plătit datoriile către CNA”, a adăugat el.

„Am încercat ce puteam face în limitele legii, să sancționăm OTV pentru încălcări repetate ale legislației prin înjumătățirea licenței. Am făcut de trei ori asta în 2012, deciziile au fost contestate la tribunal, s-a dat dreptate OTV și s-a anulat sancțiunea. În 2013, când s-a făcut o trecere în revistă a posturilor care nu și-au achitat sancțiunile către bugetul statului, s-a constatat că ei erau cei mai mari restanțieri, încă din 2009. Pentru că legea permitea ridicarea licenței în această situație, ea a fost ridicată”, a explicat Christian Mititelu, membru CNA.

Puținătatea informației este constatată de public

„Dacă e să o luăm de la păcatul originar, el constă în sumele foarte mari de bani injectate în presă începând cu 2002-2003, sume venite din afara presei, nu erau realizate prin activitatea de presă, ci prin speculații financiare, imobiliare, afaceri cu petrol, etc. Atunci s-a rupt echilibrul și așa fragil între patroni și oamenii de presă de meserie. S-au considerat suficient de puternici, au oferit salarii în discordanță cu rentabilitatea activității și s-a sfărâmat orice cadru deontologic al meseriei. Procesul a fost desăvârșit cam în 2008, acum ne aflăm într-un peisaj post-apocaliptic, explozia a avut loc, ruinele sunt pe pământ. Nu e vorba numai de OTV. Acum există la toate televiziunile de știri situații incredibile, fabuloase. De exemplu, se aduce un invitat în emisiune, iar moderatorul îi răstălmăcește propagandistic spusele pe loc, în fața lui, în sensul dorit de patroni. Acum e vorba de interesul direct al patronatului respectiv, care se poate schimba oricând. Politicul nu e determinant, ci opțiunea de moment a patronului”, a explicat jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

În legătură cu informația puțină, Christian Mititelu consideră că „informația brută se găsește, ea circulă, dar problema e că nu circulă și background-ul ei, ca să o înțelegi”. „De exemplu, de ce ne indignăm tot timpul de pozițiile adoptate de țări din UE față de România, pentru că nu înțelegem cum funcționează ei și nu facem efortul să aflăm ce se întâmplă acolo. Mă uit cum sunt îndemnați europarlamentarii să facă lobby pentru România. Cred că cel mai mare serviciu pe care ei l-ar putea face este să înțeleagă cum funcționează acele societăți, guverne, apoi să știe cum să reacționeze”, a subliniat el.

Pe tema mixajului politică-media, Cristian Tudor Popescu este de părere că acesta „e normal, pentru că jurnaliștii seamănă tot mai mult la televizor cu politicienii”. „Au același tip de discurs lemnos, cu prefabricate verbale pe care le livrează într-o anume direcție, lucru care nu era atât de prezent acum 10 ani. Mixajul acesta a politicianului cu jurnalistul e firesc și reproșabil jurnalistului, pentru că politicianul e același pe care îl vedem de 20 de ani, dar jurnalistul s-a modificat în sensul rău al asemănării cu politicianul. E o calitate a jurnalistului TV să se năpustească asupra invitatului, iar când acesta spune lucruri neplăcute, să îl acopere, să se răstească la el”, a subliniat Cristian Tudor Popescu.

În opinia publicistului Cezar Paul Bădescu, „televiziunile sunt o afacere”. „Pentru unii o afacere în mod direct, în mod OK, pentru alții o afacere chiar și când e folosită ca armă politică. Patronul e interesat să aibă frâiele în mână, pentru a-și putea face jocurile în afacerile sale, de multe ori nu prea OK, sau a fi ferit de mâna tot mai scurtă a legii”.

Cristian Tudor Popescu a comentat și chestiunea rating-ului.

„Se poate lucra într-o rachetă cu două trepte. Mai întâi se tabloidizează intens televiziunea, se forțează orice limite, se inventează știri. În anii 90 s-a creat atmosfera tabloidă, unde conta doar spectaculosul știrii, nu neapărat adevărul ei. Iată, începem să regăsim această atmosferă în toată splendoarea. Se aplică acest procedeu al rating-ului prin ficțiune și, când se atinge un nivel de audiență suficient de mare, se apasă pe pedala manipulării și propagandei. Nu mai devreme, pentru că ai nevoie să te ridici pe prima treaptă, pentru ca manipularea să fie eficientă”, a explicat el.

Christian Mititelu: Mulți parlamentari sunt invitați că sunt hazlii

„Publicul nu cere asta”, consideră Christian Mititelu. „Sistemul e următorul: trebuie să aibă notorietate invitații și să facă rating. Competența vine pe locul trei. Notorietatea e legată de rating, dacă pe X îl inviți de 45 de ori, până la urmă va face rating, pentru că lumea se obișnuiește cu el. Mult mai grav e că la unele televiziuni sunt invitați parlamentari care nu reprezintă mare lucru în partidul lor, dar vin pentru că sunt hazlii, au inițiative care nu duc la nimic, iar puținii care muncesc într-adevăr nu apar. Apar liderii, poate chiar prea mult, dar unde e restul masei de parlamentari?”, se întreabă el.

„E un fenomen cu durată lungă, Jurnalismul se lipește în câte un mediu, de-a lungul deceniilor, și stă acolo câtă vreme mediul are o portanță suficient de mare. Apoi jurnalismul îl părăsește. Ca exemplu, jurnalismul a fost în presa tipărită în sec. XIX, apoi a migrat în jurnalele de actualități ale cinematografelor, apoi s-a dus în televiziune. Acum pleacă jurnalismul spre net. Televiziunea va rămâne divertisment, show, sport, filme și atât, nu va mai reprezenta o bază pentru jurnalism. El va fi bazat pe net”, consideră Cristian Tudor Popescu.

George Becali, personaj necunoscut

„În legătură cu Gigi Becali, îmi aminesc foarte bine momentul în care el era un personaj necunoscut și era dat seară de seară la știri, că era legat de domeniul sportiv sau nu, vedeam părerea unuia Gigi Becali care spunea ceva. Și, ca picătura chinezească, a creat dependență și așa obții notorietatea unui astfel de personaj. Trebuie să spun că postul care a lucrat la început la ridicarea statuii mediatice a lui Gigi Becali a fost PRO TV”, a afirmat Cezar Paul Bădescu.

În privința influențării opiniei de către invitații televiziunilor, Cezar Paul Bădescu a subliniat și cazul lui Sorin Roșca Stănescu, care este „foarte colorat politic” și care este invitat ca analist politic, „să spună ce e bine și ce e rău”.

Continuând afirmațiile lui Cristian Tudor Popescu, care a vorbit despre „momentul Evenimentul zilei”, Cezar Paul Bădescu a spus că „suntem urmașii acelui tip de presă”.

„În momentul de față, mulți jurnaliști importanți se revendică de la școala de jurnalism Ion Cristoiu. Școala de jurnalism Ion Cristoiu este școala găinii violate, să fim foarte clari, or în moment ăsta ne aflăm. De fapt, de asta presa moare, pentru că instituțiile de presă suferă, sunt falimentare multe dintre ele”, a spus el.

Christian Mititelu, membru CNA, a criticat și articolele de opinie din ziare, câte patru-cinci sau șase comentarii.

„Multe dintre ele sunt previzibile, e suficient să vezi numele autorului ca să știi cam ce va urma. Mai stai să le citești? Nu mai stai”, a adăugat el. Făcând similaritatea cu televiziunile, Christian Mititelu a spus că sunt șase televiziuni de știri „între care, unele, nici nu se deosebesc să zicem ideologic foarte mult”.

La același comentariu, Cezar Paul Bădescu a adăugat că presa moare pe mâna ei, pentru că atunci când aceasta oferă „junk-news” îmbolnăvește publicul.

Publicul nu avea anticorpi și a fost deformat

„Eu tot mă întorc la momentele inaugurale ale presei libere. Momentul acela, pe terenul acesta, a fost sădit sămânța asta, cu știrile de la ora 5, cu maneliștii în studiourile de televiziune. Publicul era copil, în momentul de început și nu era matur din punct de vedere media. Nu avea anticorpi și a înghițit tot ce i s-a dat. El, de fapt, n-a fost format, a fost deformat”, a spus Cezar Paul Bădescu.

Despre aceste lucruri, Christian Mititelu a spus că ieșirea din acest context s-a încercat prin sancțiuni drastice și rezultatele nu au fost pe măsură, iar acum se încearcă un dialog.