Bucureștenii, clujenii și nemțenii sunt cetățenii orașelor din România care au participat la studiul „Calitatea vieții în orașele europene”: O privire asupra temerilor și speranțelor cetățenilor în centrele urbane, dat azi publicității de Comisia Europeană. Ei se numără printre cei aproximativ 41.000 de locuritori din cele 79 de centre urbane din state UE și alte patru din afara Uniunii.
96 la sută dintre locuitorii din Cluj-Napoca sunt mulțimiți de orașul lor, la fel ca și 95 la sută dintre cei care trăiesc în Piatra Neamț. Nivelul de satisfacție este printre cele mai înalte dintre cele atinse de cele 79 de orașe. Ele se plasează pe locul 15, respectiv 19.
În ceea ce privește locuitorii Capitalei, numai 82 la sută sunt mulțumiți de orașul lor, ceea ce plasează Bucureștiul la coada clasamentului printre capitale, respectiv pe antepenultimul loc, după Atena (52 la sută) și Roma (80 la sută).
Au foarte puțină încredere în vecini
Bucureștenii au dovedit un nivel înalt de nemulțumire față de serviciile de sănătate, față de facilitățile educaționale, față de starea străzilor și a clădirilor dar și față de facilitățile de transport.
Locuitorii capitalei României s-au remarcat în acest studiu prin gradul foarte scăzut de încredere în concetățenii lor (31 la sută) și, mai concret, față de vecinii din același cartier (46 la sută).
Calitatea aerului și nivelul de zgomont sunt alte două aspecte care îi plasează pe bucureșteni în topul nemulțumiților, în procent de 82, respectiv 72 dintre respondenți.
Cetățenii mai mulțumiți ai României trăiesc în Cluj-Napoca și Piatra-Neamț, tendință care se observă în studiu și în alte orașe de dimensiuni mai mici.
77 dintre respondenții din Piatra Neamț sunt mulțumiți de oferta de spații publice din categoria piețelor, parcurilor și a zonelor pietonale, de curățenia orașului (91 la sută) și de prețurile decente pentru locuințe (65 la sută), la niveluri dintre cele mai ridicate de satisfacție.
Clujenii se remarcă în acest studiu la nivel european prin acceptarea cetățenilor străini (91 la sută), care sunt considerați de 76 la sută dintre respondenți bine integrați în comunitate.
Mădălina Prundea