Artă, din deșeuri

Data publicării:
gunoi 1

Situaţia îngrijorătoare a României în ceea ce priveşte deşeurile i-a determinat pe mai mulţi tineri din București să creeze o comunitate care încearcă să îi convingă pe oameni că nu orice lucru este de aruncat.

Zeci de persoane s-au alăturat până acum comunităţii de reciclare creativă din Bucureşti. Patricia Drăgan are 26 de ani şi este implicată în mai multe proiecte de mediu şi educaţie. „E un mod de a fi aproape de natură, de a fi respectuos cu toate resursele din jurul nostru și de a fi creativ prin reutilizarea lor în atât de multe moduri”, spune ea.

Tânăra face genţi din hârtie reciclată, însă experienţa pe care a avut-o ca voluntar de mediu în India i-a demonstrat că imaginaţia nu are limite.

„Pentru mine reciclarea creativă a devenit un mod de viață... Cred că cel mai greu este să ajungi la oamenii din jurul tău și să conștientizeze că un produs reciclat creativ este frumos și util și este mai sustenabil să folosești un produs reciclat creativ, decât să-ți cumperi unul nou”, este de părere Patricia Drăgan.

Atunci când a pus bazele comunităţii de reciclare, Georgiana Cremene a urmat tot modelul întâlnit în alte ţări. „Nu cred că poți să faci altfel reciclare creativă, decât ca o comunitate și ca o activitate în societate, în viața noastră curentă”, spune ea.

Şi Diana îşi doreşte un mediu mai curat. Este pasionată de pictură, iar de când face parte din această comunitate, „şevaletul” său este format doar din obiecte reciclate.

„Sunt persoane care au impresia că un obiect nou este mai important, dar cred eu că așa cum istoria ne învață să prețuim trecutul, sunt și oameni care prețuiesc obiectele vechi, bine lucrate și care aduc valoare tocmai prin vechimea lor”, spune Diana Mihăilescu.

Cele mai îndrăzneţe idei de reciclare au venit de la Alina Blaga, o tânăra de 31 de ani care a studiat management urban şi politici publice în Olanda. Întoarsă în România, a înfiinţat o mică asociaţie care transformă gunoiul în tablouri unicat sau diverse alte lucruri utile. „De exemplu aici avem un tablou... dacă te uiţi foarte atent sunt linguriţe, tot felul de bucăţele la care nici nu te gândeşti şi puse împreună sunt un tablou altfel. Sau tot aşa, din bucăţele de lemn recuperate, avem în comunitate o altă fată care de exemplu a făcut o vază sau tot felul de alte obiecte. Un lucru foarte comun, pe care atunci când bem o doză rămâne acea cheiţă. Dacă le aduni şi nu le arunci, poţi să meştereşti ceva de genul acesta. Un portofel altfel şi tot aşa, e nevoie de timp ca să poţi să dezvolţi un produs”, explică ea.

Comunitatea de reciclare creativă îi învaţă şi pe cei mici, în şcoli şi grădiniţe, că nu întotdeauna un obiect nou este mai valoros faţă de o vechitură aruncată la coş.

„Atelierele noastre au avut și partea asta de schimbare a mentalității și de educare a populației și facem deseori și implementăm în acest moment chiar un club de reciclare creativă într-o școală, cu copii de diverse vârste, în care îi învățăm despre importanța deșeurilor și revalorificarea acestora. Copiii sunt minunați pentru că ei pornesc fără prea multe prejudecăți, nu au încă sentimentul - orice aș face oricum este degeaba -, pe care-l au adulții. Satisfacțiile cele mai mari sunt atunci când oamenii încep să privească deșeurile ca pe o resursă”, spune Georgiana Cremene.

Tinerii care fac din deşeuri artă demonstrează că nimic nu e imposibil atunci când imaginaţia nu are limite şi când viitorul nu ne este indiferent.

„Trebuie să faci ceva să schimbi ceva în bine și să ai grijă de amprenta pe care o ai tu asupra planetei și asupra mediului înconjurător”, mai spune Patricia Drăgan.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri