Are doar 11 ani. Balerin de mătase, cu voința de metal

„Când oamenii văd o balerină pe scenă ei nu-și dau seama cât de multă muncă e”, spune Cosmin cu seriozitatea unui om mare.

Tatăl, Alexandru Marinescu, și-a dat seama că baletul este viața copilului. „Eu îl vedeam și înainte de 5 ani și am intuit la el caract artistic, grație..a fost născut pentru balet..da, sigur a fost născut pentru balet”, spune tatăl, cu multă convingere.

„Mi-a spus odată că el, când va îmbătrâni, vrea să moară într-o sală de balet”, mărturisește și Aura Marinescu, mama lui Cosmin.

„Prin balet mă pot exprima mai bine și asta se vede prin diplomele mele”, explică micul artist.

Cosmin este conștient că bursa obținută la Viena înseamnă foarte mult. Au fost selecționați șase copii, însă doar el și încă o fată au obținut bursă completă. „Înseamnă că îmi poate da aripi, mă poate cunoaște mai multă lume”, afirmă balerinul în devenire.

Va pleca în toamnă la Viena, iar părinții sunt deciși să-l susțină, chiar dacă nu sunt siguri că viitorul băiatului lor este legat de România.

„Sunt foarte mândru, e talentat, muncitor, are un viitor frumos, nu știu cât e de legat de România...Acum, în toamnă, o să plece la Viena, efortul nostru e să-l susținem și ne-am bucura să ajungă acasă”, spune tatăl lui Cosmin.

Băiatul s-a simțit atras încă de când era foarte mic de grația și eleganța baletului. „Când eram mic, îmi plăcea să dansez, mă ridicam pe vârfuri... Și atunci eu și tatăl meu am căutat o școală de balet și așa am ajuns să fac balet”, își amintește Cosmin.

„E un copil ambițios, dotat, serios, vrea să muncească, e receptiv...e un copil cu care nu mi-a fost greu să lucrez. Are și toate calitățile care se cer pentru balet, de-aia a fost acceptat cu bursă la Viena. E...deosebit!”, spune coregraful Lorelei Bari.

Suferință și sacrificii. Dar e primul în clasă

Baletul de performanță presupune mult efort și sacrificii. Dar Cosmin nu s-a plâns niciodată. Se antrenează câte patru ore pe zi.

„Mai mereu îl dor picioarele, tălpile, mă roagă să îl masez... Masează-mă pe spate, masează-mă pe ceafă, mami, că nu mai pot, mâinile, trage-mă așa, mami, de degete...așa...nu mai pot, mami ...Îl frec, îl masez...Doamne, când o să plece, cine o să-l mai maseze pe el?...Dar...sunt sigură că o să-i fie bine”, spune Aura Marinescu, împărțită între durerea mamei de a-și ști copilul departe și încrederea că va fi spre binele lui.

„De multe ori simte efortul făcut, e obosit, încercăm să-l ținem pe picioare cu vitaminizare”, confirmă și tatăl.

Mama rămâne cu grijile de mamă: „Mănâncă mai mult salate, trebuie să mănânce legume, nu are voie pâine... Și n-a mai mâncat pâine, a slăbit, acum ne chinuim cu sucuri, dar nu prea are poftă și de la masă se ridică primul. Ce faci, mami, te-ai săturat? Da, eu m-am săturat, că după aceea mă îngraş”, redă mama dialogurile obișnuite cu Cosmin.

„Balerinii nu au voie să facă sport extrem sau să se îndoape, dar eu le consider restricții de bun-simț, avem disciplină riguroasă, ore de studiu pe zi, dar nu e o problemă pentru el”, susține instructorul Lorelei Bari.

„O zi pentru un balerin începe dimineața și se termină practic seara. E un program foarte strict, deci, într-un cuvânt, e foarte greu, dar merită. Merită, pentru că este efectiv un act magic, adică atunci când vezi un balerin cum e Cosmin pe scenă este ceva extraordinar”, spune Alexandru Marinescu.

Părinții lui Cosmin fac sacrificii uriașe ca visul fiului lor să devină realitate. Tata îl duce în fiecare zi la cursurile de balet, iar mama îi coase costumele cu care băiatul dansează pe marile scene ale lumii.

„Preferatul meu e acesta”, spune Cosmin, arătând un frumos costum neagru cusut cu șnur auriu și pietricele colorate. „Mama și bunica au muncit mult, că au pus peitricele, să arate bine”, spune băiatul, mărturisind că i-a adus și foarte mult noroc.

„Eu sunt foarte fericită că am un băiat așa talentat”, mărturisește mama. „De câte ori dansează, nu știu dacă reușesc să-i văd tot dansul liniștită, mă încordez, îmi dau lacrimile, mă cuprind emoțiile, dar, în schimb, toți părinții îmi spun: Felicitări, Cosmin a fost extraordinar”, spune cu mândrie Aura Marinescu.

„Ne este foarte greu”, recunoaște ea, dezvăluind și o altă fațetă a sacrificiilor lui Cosmin: „Cosmin, săracul, câteodată, cade, nu mai poate, își face temele prin autobuz, citește în autobuz seara, când ne întoarcem, mai plânge că nu poate să-și învețe pentru a doua zi, dar nu știu cum reușește că la școală este tot primul din clasă”.

Secretul tenacității ca părinte? „Cu bucuria de a-l vedea pe marile scene încercăm să ținem ritmul în continuare”, dezvăluie mama.

„Viața lui este baletul, se transpune pe scenă, iar în momentul în care îl privești tu ca tată, mamă, apropiat, chiar și ca străin, îți transmite ceva special. Este foarte delicat, are o grație ușor neobișnuită pentru un băiat. În sensul ăsta, este complet, parcă are ceva și dintr-un băiat, și dintr-o fată. Cred că e desăvârșit în sensul ăsta. Cred că asta e definiția”, conchide tatăl lui Cosmin.

Cei care-l văd pe Cosmin dansând sunt fascinați de eleganța mișcărilor, așa că i-au spus „balerinul de mătase al României”.

„Eu îi spun doar prințișorul meu, nu i-am zis de mătase. Cosmin e mai mult de atât”, subliniază instructorul Lorelei Bari. „Are voința de metal, nu de mătase, are îndârjire, ambiție”, explică ea.