Simboluri ciudate pe stemele localităților din România
Ileana Căzan, secretar Comisia Naţională de Heraldică: „Am constatat tendinţa de a transforma stema în gazetă de perete. O altă problemă cu care ne-am confruntat, şi aici cauza este lipsa fondurilor, chiar dacă o compoziţie conceptual nu era greşită, realizarea era la nivelul unui copil de clasa a patra. ”
Nu că am fi un popor de beţivi, dar cele mai multe dintre stemele localităţilor din România abundă... în fructul lui Bachus. Viţa de vie pare a fi talismanul multor sate şi comune din ţărişoara noastră. Sau cum este cazul comunei Boghicea, judeţul Neamţ, în mijlocul stemei neaprobate de Guvern tronează...un butoi şi şase cruci.
Statisticile Comisiei Naţionale de Heraldică arată că, în România, din 41 de judeţe, doar 36 au steme aprobate de Guvern. Iar din totalul de 320 de municipii şi oraşe, 170 au primit acordul comisiilor de specialitate.
Cel mai rău, însă, este în mediul rural. Din 2861 de comune, doar 602 au stemele aprobate. Motivul? Cele mai multe dintre steme nu respectă metodologia întocmită de Comisia Naţională de Heraldică.
Ileana Căzan, secretar Comisia Naţională de Heraldică: „Stema unei comune, mai ales în mediul rural când venea, dar de multe ori, şi din oraşe, arăta exact cum erau afişele din epoca comunistă la gazeta de perete, ce trebuie: Aşa da, Aşa nu. Ce trebuie să ştie locuitorii despre localitatea lor. Practic, tot ceea ce se realiza, tot ceea ce se fabrica, tot ceea ce reprezenta activitate locală, încercau să o pună în scut.”
Suntem la 11 km de Ploieşti, judeţul Prahova, în oraşul Boldeşti-Scăeni. Localitatea nu se poate lăuda doar cu o Statuie a Libertăţii la răscruce de drumuri, ci şi cu o stemă aprobată de Guvern, publicată în Monitorul Oficial, drept urmare o stemă...legală. Şi totuşi, stema nu-i pe placul tuturor.
„-Veniţi de unde veniţi, când intraţi de la Ploieşti, scrie acolo Boldeşti-Scăeni- şi scrie acolo petrol şi toate?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
-Reporter: Aţi fi vrut să fie petrol pe stemă?
-Da n-am fost aşa Boldeşti-Scăeni? Am fost cel mai mare aur al ţării. Strugurii e ai noştri, petrolul trebuia să fie aici, scaieţii, nu!
-Reporter: Dar de ce era mai bine sonda decât scaieţii?
-Păi e reprezentativ pentru oraşul nostru..”
Câte capete, atâtea păreri.Ceea ce unora nu le place, însă, este corect din punct de vedere al normelor întocmite de Comisia Naţională de Heraldică şi reglementate prin lege.
Florina Neli, secretar Primăria Boldeşti-Scăieni: „Simbolurile au fost alese la sugestia Comisiei de Heraldică de la nivelul judeţului Prahova. Ni s-a sugerat că acestea trebuie să reprezinte mai bine localitatea, respectiv scaietele care amintea de denumirea oraşului nostru apoi strugurele care reprezenta bogăţia cea mai importantă a localităţii noastre, şi apoi cele două mâini care simbolizează Falansterul de la Scăeni. Prima formă de organizare socială de la nivelul ţării noastre.
La 6 km depărtare de Boldeşti-Scăeni, pe Valea Teleajenului, se află comuna Blejoi. Aici, localnicii sunt tare mândri de stema lor, imprimată chiar şi pe Monografia localităţii. Stema, însă, nu a primit încă aprobarea comisiilor de specialitate.
„- Ce înseamnă simbolurile pe care le vedeţi?
- Păi...muzica, scrierea de la Radu Tudoran, nu ştiu ce compozitor de muzică clasică...iar construcţia, coroana, nu-mi dau seama de unde vine.”
***
„-Cu ce vă mândriţi în localitate?
-Şi cu scrierea, muzica nu ştiu dacă avem compozitori sau ceva prin comună.
-Şi asta ce e? Nu e Teleajenul?
-Aaa, simbolul la Teleajen e? Da..n-am ştiut. Eu zic că e ceva...te mândreşti cu stema.”
Primarul comunei, Adrian Dumitru, spune că stema nu a fost încă aprobată pentru că, iniţial, simbolurile reprezentate pe blazon nu respectaseră regulile cromatice specifice heraldicii localităţilor. Motiv pentru care, în momentul de faţă, un pictor din comună lucrează la noua variantă a stemei.
Adrian Dumitru, primarul comunei Blejoi: „În acest moment, pe stemă, în partea de sus avem evidenţiată o pană care face referire la oamenii de litere care au scris ceva, născuţi, legaţi de comuna Blejoi. În partea de jos, avem reprezentată o liră şi ea face referire la compozitorul Constantin Dimitrescu, compozitor al mai multor melodii, cea mai reprezentativă să spun fiind „Dans ţărănesc”. Vedeţi? Blejoiul n-are o tradiţie nici turistică, nici cu ceva specific pe care să poţi să-l prinzi în stemă, cum au alte localităţi. Cu tei, cu ciori, cu cireşe, noi am încercat să identificăm cu ceva care să ne dea un brand al localităţii. ”
Din frumoasa comună prahoveană, plecăm spre Urlaţi, oraşul situat pe...Drumul Vinului. Aşa că nu e de mirare că şi aici, pe stema localităţii, vom găsi...struguri. Doar că, de această dată, stema îi mulţumeşte şi pe localnici şi a primit şi aprobarea Guvernului.
Marian Măchițescu, primarul oraşului Urlaţi :„La elaborarea acestei steme, Comisia din Primăria Urlaţi a lucrat foarte mult şi a ţinut cont de specificul oraşului şi de vechimea oraşului şi în special de boierii şi de tradiţia culturii viţei de vie din localitatea Urlaţi. În oraşul Urlaţi domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut un conac şi se retrăgea cu oastea în perioada de toamnă la culesul viilor pentru că avea o plantaţie de vie şi de aceea noi am introdus pe stema oraşului Urlaţi şi însemnele brâncoveneşti cu sceptrul dar şi cu viţa de vie.”
Un element mai rar întâlnit pe stemele româneşti este inorogul sau unicornul. Acesta a fost, însă, unul dintre simbolurile prezente pe blazonul celebrei familii Bellu.
Marian Măchițescu, primarul oraşului Urlaţi: „A fost cea mai importantă familie din oraşul Urlaţi, în oraşul Urlaţi existând la ora actuală conacul Bellu care este perla oraşului.”
Drumul către legalitate al unei steme trebuie să urmeze cu stricteţe un set de reguli. Doar că, de cele mai multe ori, primăriile acţionează după metoda „lasă că merge şi aşa”. O meteahnă...românească.
Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică: „Câte funcţionează ilegal din păcate nu ştiu, de câte ori călătoresc prin ţară constat, le văd, uneori le notez, alteori practic nici nu mai pot să ţin pasul cu numărul lor din ce în ce mai mare.”
Odată ce stema unei localităţi a fost realizată de un desenator sau un grafician heraldist, dosarul acesteia trebuie depus la Comisia Judeţeană de heraldică şi mai apoi la unul dintre cele 3 birouri zonale: Bucureşti, Cluj sau Iaşi.
Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică: „Şi de aici dosarul complet este depus ministerului care gestionează în acel moment. În prezent, ministerul dezvoltării regionale şi administraţiei publice este cel care are în sarcină pregătirea dosarului pentru hotărârea de guvern. O stemă este legală în momentul în care are o hotărâre de guvern semnată de primul ministru şi publicată în Monitorul Oficial. ”
Heraldica teritorială românească a fost, iniţial, reglementată prin Legea 102/1992. Cum, însă, multe dintre stemele localităţilor erau mai degrabă compoziţii fanteziste, în anul 2003 a apărut nevoia unor reglementări noi.
Una dintre regulile de bază este aceea ca scutul să aibă forma triunghiulară, rotunjită. Stemele judeţelor nu sunt timbrate de coroană murală. În schimb, turnurile crenelate sunt folosite în cazul localităţilor pentru a arăta rangul acestora: un turn pentru comune, 3 turnuri pentru oraşe, 5 pentru municipii şi 7 pentru municipiile capitală de judeţ.
Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică: „Trebuie respectate normele heraldicii din sec XII. În Moldova, de exemplu, municipiul Roman are una dintre cele mai vechi steme din spaţiul românesc şi este vorba despre un cap de mistreţ de aur în câmp roşu. A fost nevoie de multe insistenţe pentru repunerea în legalitate şi în uz a acestei steme foarte elegante, foarte simple şi foarte vechi, până la urmă. Este un lucru de mare cinste pe care o poţi coborî în secolul XIV. Una dintre cele mai frumoase steme este stema municipiului Alba Iulia, este una dintre cele mai elegante steme, nici stema municipiului Bucureşti nu este o stemă peste care să trecem. Municipiul Iaşi iar este o stemă care se întoarce la origini, stema Iaşului medieval şi iar este o stemă foarte elegantă.
O modalitate de codificare des întâlnită în heraldica localităţilor este aşa-numita „armă vorbitoare".
Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică: „Arme vorbitoare sau steme vorbitoare. Ele prin elementul pe care îl prezintă în centrul imaginii fac trimitere la numele localităţii. Vulcăneşti vine nu de la vreun vulcan, ci de la cuvântul slav pentru lup. Şi din cauza asta apare lupul. Ciori, dacă te numeşti Ciorăşti, nu puteai să pui cocori, dar există în Cocoreşti unde este un cocor. Şi, în felul ăsta avem foarte multe exemple catre sunt legate de numele localităţii.”
Din păcate, cei mai mulţi nu au înţeles cum e cu legile blazoanelor. Astfel că la Comisia Naţională de Heraldică au ajuns şi steme de nivelul... unui şcolar la orele de desen. Cel mai adesea, stemele sunt pur şi simplu un amalgam de elemente, îngrămădite pe scut.
Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică: „Asta este o tendinţă foarte des întâlnită, cât mai multe elemente. Pentru că se discută în consiliul local şi în consiliul local consilierii doresc să aibă activitate. Şi dacă sunt consilii cu componenţă pluripartidică, fiecare doreşte să-şi reprezinte şi partidul şi să aibă activitate, nu sunt acolo trimişi doar ca să voteze hotărârile primarului.”
În unele judeţe, primarii au ţinut cu tot dinadinsul să pună pe stemă şi sfinţi, şi cruci şi prune... şi animale domestice. Semn că nu s-au ostenit prea mult în a studia metodologia Comisiei Naţionale de Heraldică. Aceasta recomandă ca motivele religioase să nu fie, totuşi, alăturate cu oi, găini şi vaci. Lesne de înţeles... de ce.
Decât făcut de mântuială, mai bine, nu.
Ileana Căzan, secretarul Comisiei Naţionale de Heraldică: „Nu există obligativitate. Legea nu dă un termen anume până la care toată lumea trebuie să aibă steme. Dar, în momentul în care ai pornit acest demers, se cere să se respecte paşii şi să foloseşti o stemă legală care să aibă şi girul unor specialişti şi să fii sigur că nu pui ceva hilar.”
Până una alta, să rămânem optimişti. Şi să nu uităm că am fost şi vom rămâne un popor creativ şi liber ca statuia din... Boldeşti-Scăeni.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
