Rugăciunea, opera care l-a definit pe Brâncuși ca sculptor modern
Cătălin Petre, prezentator Digi24: „În vreme ce răscoala ţăranilor cuprindea Moldova, Constantin Brâncuşi primea la Paris o comandă neaşteptată, în anul 1907. O tânără văduva din Buzău voia pentru soţul ei un monument funerar cu totul şi cu totul special. Aşa s-a născut una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Brâncuşi.”
Valentin Iancu, storic de artă: „Rugăciunea este o operă foarte importantă în opera lui Brâncuşi pentru că reprezintă un moment de cotitură, un moment în care Brâncuşi, la Paris, în atelierul lui Rodin s-a redescoperit pe sine, şi-a dat seama în ce direcţie vrea să meargă, spre ce forme, spre ce stilizări şi este o piesă care anunță toată opera lui ulterioară, cea care stă la baza sculpturii contemporane.”
Rugăciunea a fost opera care l-a definit pe Brâncuşi ca sculptor modern. Nu semăna cu nimic din ce făcuse până atunci: busturi, mici lucrări pe lângă care trecem şi astăzi fără să le ştim autorul, cum ar fi bustul lui Davilla de la Spitalul Militar din Bucureşti.
Cătălin Petre, prezentator Digi24: „Patru ani. Atât a durat până când femeia îndurerată ce plânge în genunchi la mormântul soţului s-a transformat în silueta stilizată, capodopera pe care o ştim cu toţii. Văduva era deja recăsătorită iar familia a stârnit un scandal care a ajuns până la Paris.”
Valentin Iancu, istoric de artă: „Este vorba de o lucrare cu o componentă sacră, este o comandă pentru un monumet funerar şi care imprimă o anumită solemnitate în momentul în care stai în faţa ei. Pe mine m-a impresionat când am văzut lipsa mâinii, amputarea şi mă gândeam atunci de ce oare i-a tăiat o mână. Amputarea în arta modernă este un gest de contestare a valorilor tradiţionale. Atunci copil nu am reuşit să îmi explic de ce o rugăciune fără o mâna.”
Rugăciunea ce purta pe soclu numele deja celebrului sculptor a rămas în cimitirul buzoian până în anii 70. Atunci a fost mutată în Muzeul de Artă al României unde poate fi văzută şi acum. În locul ei a fost instalată o copie realizată la atelierul de la Paris al lui Brâncuşi. Iar în 20 de ani copia a fost furată de două ori şi nici până acum nu a fost recuperată.
Cătălin Petre, prezentator Digi24: „Orice muzeu renumit din lume vă vine în minte acum are, în mod cert, o lucrare semnată de Brâncuşi. Muzeul din Bucureşti are Rugăciunea, o creaţie a cărei valoare de asigurare nu poate fi făcută publică. Încercaţi să o vedeţi şi veţi înţelege de ce.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
