Povestea „arhitectului demnității”, cel care a restaurat Palatul Mogoșoaia

George Matei Cantacuzino este omul care a restaurat Palatul Mogoşoaia, a realizat proiectul Palatului Băncii Chrissoveloni, astăzi parte din sediul Băncii Naționale a României sau vila lui Nae Ionescu. I se spune arhitectul demnităţii pentru anii grei petrecuţi în închisoarile comuniste şi lipsa de compromis. 

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

„În artă găsim contrastul. Acolo unde este lumină, trebuie să fie și umbre, altfel lumina nu ar părea atât de prețioasă și de luminoasă. Deci viața mea pare a fi puțin mai bună, pentru că mă gândesc la fața mamei tale, care și-a păstrat toată seninătatea. Și mă gândesc la tine și la Șerban și la felul frumos în care ați crescut. Și găsesc armonia și lumina", afirmă Ilinca Cantacuzino, nepoata arhitectului G.M. Cantacuzino.

Ilinca Cantacuzino este nepoata arhitectului și pictorului George Matei Cantacuzino. S-a născut în Anglia și nu și-a cunoscut bunicul niciodatã, însã i-au rãmas scrisorile pe care acesta le-a trimis familiei de-a lungul vremii.

„L-am cunoscut pe bunicul meu din poveștile pe care ea obișnuia să ni le spună despre el. Că era un om extraordinar, avem și picturi de-ale lui, pe care oamenii au reușit să le aducă din România. Cred că el a fost introducerea mea către artă și cred că m-a influențat în alegerea mea de a fi pictor”,povestește Ilinca Cantacuzino, nepoata arhitectului G.M. Cantacuzino.

Tatãl lui George Matei Cantacuzino era diplomat. Așa cã viitorul arhitect s-a nãscut la Viena și a urmat liceul în Elveția. Provenea dintr-o familie importantã, fiind nepotul Marthei Bibescu, a lui Barbu Dimitrie Stirbey și verișorul pictorului Theodor Pallady, personalitãți care au jucat un rol major în educația sa.

„Începuse de foarte de tânăr, la vârsta de 14 ani să fie invitat de mătuşa lui, Martha Bibescu, la Mogoşoaia ca să stea pe lângă arhitectul italian Domenico Rupolo, mare specialist în restaurări, restaurase Ca'd'oro la Venezia, pe Canal Grande şi turnul din Piaţa San Marco, tot de la Venezia”, spune Alexandru Beldiman, arhitect.

Dupã terminarea liceului, George Matei Cantacuzino s-a înscris la Școala de Arte Frumoase de la Paris. A fost momentul în care au început și primele sale lucrãri practice ca arhitect, și anume, restaurarea palatului Mogoșoaia.

„Martha Bibescu a fost sufletul acestui palat, pentru ea l-a cumpărat soţul său, Gheorghe Valentin Bibescu, i l-a dăruit şi a continuat tradiţia strămoşească brâncovenească, care a suferit o întrerupere de aproximativ 200 de ani. Ea a vrut să o reactualizeze şi a găsit în George Matei Cantacuzino, care a preluat lucrările de la italianul Domenico Polo şi a continuat până în 1945, imediat după cel De-al Doilea Război Mondial. A fost lucrarea lui de suflet. Şi a fost o prelungire a ei în toate celelalte lucrări de arhitectură”, spune Andreea Vasilca, arhitect.

Lucrãrile de restaurare au debutat în anul 1912, dar au fost întrerupte în timpul Primului Rãzboi Mondial, când Palatul a suferit cea mai mare distrugere de pânã atunci. La sfârșitul anului 1927, palatul renaște din propria-i ruinã.

Dupã restaurarea Palatului Mogoșoaia, George M. Cantacuzino realizeazã proiectul Palatului Bãncii Chrissoveloni, astãzi sediul Bãncii Naționale a României. Construcția, una dintre cele mai moderne clãdiri bancare din Europa, va fi și subiectul lucrãrii sale de diplomã la Școala de Arte Frumoase.

Prestanță, eleganță și putere. Erau cerințe obligatorii în perioada interbelică pentru astfel de construcții. Instituțiile bancare erau atât de respectate la început de secol XX, încât perfecțiunea trebuia atinsă cu orice preț.

„Este un proiect extrem de interesant şi un proiect care a făcut o anumită vâlvă în societatea românească şi mai ales în lumea arhitecţilor, împărţind lumea acestei profesii, acestei arte în două părţi, unii care denigrau, din perspectiva, nu atât a arhitecturii moderne, care atunci, când a începutl el proiectul în 24 nu exista nicio construcţie modernă realizată în România---deci nu moderniştii sunt cei care comentează, ci mai ales tradiţionaliştii, arhitecţii care făceau o arhitectură neoromânească”, afirmă Alexandru Beldiman – arhitect.

De curând, palatul a fost restaurat și a primit premiul Uniunii Arhitecților din România. Nu s-a bucurat însã de aceeași soartã și vila profesorului Nae Ionescu, pe care același arhitect a ridicat-o la jumãtatea anilor 30, la Bãneasa. Dupã anul 1940, casa în care a locuit filozoful, apropiat al legionarilor, a devenit reședința mareșalului Ion Antonescu.

„Vila Nae Ionescu reprezintã o sintezã a arhitecturii culte românești, cu funcțiunea de locuințã, este inspirat din Palatul Mogoșoaia”, precizează Andreea Vasilca, arhitect.

„În subsolul clãdirii se aflã ușa de acces, la ora actualã este ziditã, cãtre un pasaj din acesta subteran, care face legãtura directã cu ieșirea în aeroportul Bãneasa. Era foarte bun la vremea respectivã pentru anumite lucrãri rapide ale mareșalului”, spune Costea Marcu Ioan, șeful mecano-energetic al Stațiunii Bãneasa.

Astăzi, în Vila lui Nae Ionescu funcţionează staţiunea de cercetare pentru pomicultură Băneasa. Deşi este considerată monument istoric, a fost lăsată să se degradeze.

George Matei Cantacuzino a publicat studii și cercetări arhitecturale. În același timp, a continuat să construiască hoteluri, hale, biserici și vile.

„De la un moment dat şi-a impus o disciplină văzând că este singurul mod în care poate să ajungă să domine aceste arte pe care le exercita, devine foarte atent cu timpul lui şi în acelaşi timp, extrem de studios”, spune Alexandru Beldiman, arhitect.

În anul 1938, George Matei Cantacuzino şi-a trimis soţia şi cei doi copii în Anglia. Spera să li se alăture în scurt timp. Voia să finalizeze însă construcţia unor importante imobile din Capitală, cum ar fi cel din Piața Universității, pe atunci Palatul Creditului Industrial și cel de lângă biserica Krețulescu, lucrări care l-au ajutat să devină unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecți din țara noastră. Cu toate acestea, în timpul cutremurului din 1940, autoritățile l-au învinuit pentru prăbuşirea blocului Carlton.

Acesta este bulevardul pe care se afla cel mai înalt bloc din Bucureștiul interbelic. Avea o înălțime de 47 de metri și era construit pe 14 niveluri. Era considerat o minune a arhitecturii din acea epocă, însă, deși avea structura din beton armat, s-a prăbușit la cutremurul din 1940.

Ancheta l-a absolvit de orice vinã pe George Matei Cantacuzino. Comuniștii l-au arestat în anul 1948, când era profesor de Arhitecturã. A fost condamnat la 5 ani de muncã silnicã.

„Se prevalează doar că ar fi lucrat împotriva poporului, dar de fapt esenţialul era că era un intelectual şi că provenea dintr-o familie princiară, care trebuia distrusă”, spune Andreea Vasilca, arhitect.

George Matei Cantacuzino nu a mai reușit să ajungă niciodată la familia sa. După ieşirea din închisoare, a lucrat ca funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice. Apoi, a restaurat mai multe biserici din Moldova.

A murit la Iaşi, în anul 1960. Rămâne cunoscut drept... arhitectul demnităţii.

„El însuşi mărturiseşte că, la sfârşitul vieţii mărturisea - că nu regretă nimic şi că este fericit de viaţa pe care a trăit-o”, precizează Alexandru Beldiman, arhitect.