PASTILA DE LIMBĂ. Prieteni falși ai limbii române (II)

Radu Paraschivescu: După cum am promis, ne întâlnim şi astăzi cu o serie de aşa-numiţi „prieteni falşi”, la fel cum am făcut şi în emisiunea trecută. Iar dacă atunci am vorbit despre „decepţie” folosit anapoda în loc de „înşelare” sau „înşelăciune”, precum şi despre „defectare” folosit incorect în loc de „dezertare”, astăzi este rândul altor cuvinte-capcană.

DIGI Spania îi ajută pe cei afectați de inundațiile catastrofale

Românii se întorc acasă. Motivul care îi face să renunțe, după ani de pribegie, la viața din Occident

Surse: PNL vrea să-l pună premier pe Ilie Bolojan după alegerile prezidențiale

Operaţiunea „Ghost Gun”

O femeie a murit în fața spitalului, la scurt timp după ce a fost externată

Maia Sandu a câștigat cu 82% în diaspora

Campania la prezidențiale, „o luptă nedreaptă”

Declarații la închiderea urnelor din partea Maiei Sandu și a lui Alexandr Stoianoglo

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul II: Sandu vs Stoianoglo. Val de alerte cu bombă la secții de vot, inclusiv în România

Dacă ţineţi minte, săptămâna trecută am pomenit şi de dubletul englezesc „appointment”-„disappointment”. Şi am spus că nu se poate vorbi despre relaţii de antonimie (adică de sensuri opuse) între cele două cuvinte. „Appointment”, am adăugat, înseamnă fie „programare” (la medic), fie „numire” sau „desemnare”, pe când „disappointment” se traduce prin „dezamăgire”, „decepţie” sau „deziluzie”.

Nu amintesc întâmplător de acest dublet. O fac fiindcă avem şi în limba română raporturi de falsă antonimie, rezultate din folosirea greşită a unuia dintre cei doi termeni care intră în discuţie.

Să pornim de la un exemplu şi să ne lămurim. Într-un ziar care a cunoscut şi vremuri mai bune apare un material despre un accident de maşină petrecut pe o şosea. În încheiere, redactorul îşi informează cititorii că „Persoana încarcerată în urma accidentului a suferit răni minore”. Enunţul este incorect fiindcă redactorul foloseşte greşit verbul „a încarcera”, pe care-l consideră, fără niciun temei, opusul lui „a descarcera”. Asta înseamnă că sensul pe care-l atribuie redactorul respectiv verbului „a încarcera” este - repet şi subliniez, incorect - „a fi prins într-un vehicul”, „a fi imobilizat într-un vehicul” sau „a fi blocat într-un vehicul”. Când colo, nici vorbă de aşa ceva. În realitate, „a încarcera” are un singur sens: „a întemniţa”, „a băga la carceră” sau „a închide”. În schimb, „a descarcera” înseamnă „a elibera pe cineva dintr-un blocaj provocat de un accident, un cutremur etc”. Revenind la enunţul de la care plecaserăm, să spunem să forma sa corectă ar fi trebuit să fie „Persoana imobilizată în vehicul în urma accidentului a suferit răni minore” sau „Persoana blocată în vehicul în urma accidentului a suferit răni minore”.

Un alt cuvânt tradus uneori incorect în română este adjectivul englezesc „offensive”, care nu înseamnă întotdeauna „ofensiv”. Uneori da, alteori nu. În multe situaţii el se traduce prin „jignitor”, fără ca traducătorul să aibă habar de acest lucru. Scăparea apare îndeosebi în articolele din publicaţiile şi de pe site-urile de sport. Prin urmare, e bine de ştiut că un enunţ ca „Jucătorul a folosit un limbaj ofensiv la adresa arbitrului” este incorect. Forma corectă a enunţului este „Jucătorul a folosit un limbaj jignitor la adresa arbitrului” sau „Jucătorul a folosit un limbaj ofensator la adresa arbitrului”. Să acceptăm totuşi că „ofensiv” înseamnă una, iar „ofensator”, cu totul alta.

Ceva asemănător se întâmplă cu verbul englezesc „to confront”, care nu înseamnă doar „a confrunta”. În anumite situaţii, el înseamnă „a sta faţă în faţă cu cineva”, „a se opune cuiva” sau „a înfrunta pe cineva”. Aceste accepţii scapă multor traducători, care par convinşi că singura echivalare posibilă pentru „to confront” este „a confrunta”. Nu e deloc aşa. Un enunţ ca „Mihai şi-a confruntat şeful fără să se teamă de consecinţe” este incorect. Forma corectă a enunţului este „Mihai şi-a înfruntat şeful fără să se teamă de consecinţe”.

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Şi substantivul englezesc „sanctuary” are parte de acelaşi tratament nedrept şi limitativ în limba română. Unul dintre sensurile lui este, desigur, cel de „sanctuar”, adică „o parte a unui lăcaş de cult unde se oficiază diferite ceremonii religioase şi care este considerat un loc sfânt”. Însă cine scrie, cum a făcut un ziarist nu cu mult timp în urmă, „Trebuie amenajate sanctuare pentru animalele pe cale de dispariţie” presupune greşit că animalele cu pricina merg la biserică. Dat fiind că „sanctuary” înseamnă şi „refugiu”, „rezervaţie” sau „adăpost”, e limpede că forma corectă a enunţului este „Trebuie amenajate adăposturi pentru animalele pe cale de dispariţie”, „Trebuie amenajate rezervaţii pentru animalele pe cale de dispariţie” sau „Trebuie amenajate refugii pentru animalele pe cale de dispariţie”. Cât despre traducerea expresiei-capcană „The night is still young” prin aberaţia „Noaptea e încă tânără”, nu-ţi rămâne decât să te interesezi câţi ani are şi dacă e măritată. Traducerea corectă ar trebui să fie, bineînţeles, „E încă devreme” sau „Mai avem până dimineaţă”.