Radu Paraschivescu vorbește din nou despre verbele „cu defect de fabricare”, care pătrund în limba română în virtutea convingerii greşite că transformările şi adaptările nu au limită. Una dintre urmările acestui mod de-a gândi este transformarea unei locuţiuni verbale corecte într-un verb caraghios.
Radu Paraschivescu:
Într-un reportaj făcut la spital, după o întâmplare neplăcută, reporterul întreabă o asistentă care e soarta unui pacient adus de curând. Asistenta îi răspunde în ceva care aduce a limbă română, dar încă nu e: „Pacientul a fost temperaturizat şi acum se simte bine”. Iată un verb, „a temperaturiza”, pe care cu siguranţă că nu-l veţi găsi la ora asta în niciun dicţionar. S-ar putea să-l găsiţi peste patru-cinci decenii, dar, vorba unui amic, „sunt suficient de bătrân ca să nu-mi mai pese”.
Inutil de spus, enunţul „Pacientul a fost temperaturizat” este incorect. Varianta firească şi corectă este „Pacientului i s-a luat temperatura”.
Din acelaşi registru, am cules cam cu o lună în urmă un alt exemplu. Tot de la televizor, bată-l să-l bată. Şi tot dintr-un spital, fir-ar el să fie. De data aceasta, un domn cu o expresie blajină a explicat publicului că victima unui accident rutier „a fost perfuzată de personalul calificat”. La început am înţeles (era cam zgomot în camera cu televizorul) că victima a fost refuzată de personalul calificat şi am dat să mă revolt. Pe urmă însă am văzut-o pe victimă filmată pe patul de spital şi mi-am dat seama că, din păcate, auzisem bine.
Stimate domn şi stimaţi colegi ai stimatului domn, chiar dacă verbul „a perfuza” există în limba română, el sună forţat şi preţios. Aşa stând lucrurile, vă invit ca de-acum încolo să nu mai spuneţi „Victima a fost perfuzată de personalul calificat”, ci „Victima a fost trecută pe perfuzii de personalul calificat”, eventual „Victimei i-au fost puse perfuzii de către personalul calificat”. Altminteri, cine ştie, vom ajunge să spunem „Baba Floarea a fost ventuzată” în loc de „Babei Floarea i s-au pus ventuze”. Asta, desigur, admiţând că mai foloseşte cineva această tehnologie depăşită.
Ca să nu credeţi că am făcut o fixaţie pentru derapajele de exprimare ale medicilor şi ale asistenţilor medicali, vă propun să trecem la purtătorii de cuvânt din inspectoratele de poliţie. Da, da, acei oameni care folosesc formule de genul „echipajul s-a deplasat pe raza localităţii Suplacu de Barcău” sau „Cutare Cutărescu a fost reţinut sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt”. Ei bine, unul dintre aceşti oameni care poartă cuvinte, dar nu o fac întotdeauna bine, a declarat la microfonul unui post de televiziune că „suspectul a fost amprentat imediat după aducerea la secţie”.
M-am uitat conştiincios în dicţionar şi am constatat că dicţionarul admite verbul „a amprenta”. Prin urmare, nu e greşit să spunem „Suspectul a fost amprentat”, dar parcă tot mai bine sună „Suspectului i s-au luat amprentele”. Engleza britanică şi mai ales engleza americană cultivă insistent formarea verbelor din substantive. În română însă nu sunt sigur că putem să ne manifestăm cu acelaşi aplomb. Nu de alta, dar riscăm să ducem spiritul inventiv până la a spune „a aviona” în loc de „a călători cu avionul”, „a şvaiţeri” în loc de „a mânca şvaiţer” şi „a frigideriza” în loc de „a băga în frigider”.
Şi mai riscăm un lucru: să vrem să spunem ceva şi să iasă cu totul altceva, spre stupoarea celor care ne aud. Aşa i s-a întâmplat unui artist stradal care, prezentându-şi creaţiile de pe asfalt, a declarat că „Picturile pe care le vedeţi sunt temperate”. La o simplă privire, vedeai că picturile respective aveau ceva neliniştitor, ba chiar apocaliptic uneori, neexistând nici urmă de temperanţă. În realitate, artistul nostru, aflat la rându-i sub influenţa englezei, dorise să spună „Picturile pe care le vedeţi sunt pictate cu tempera”, unde „tempera”, pe care, dacă ţineţi minte, o foloseam şi noi la desen, este fie „o vopsea obţinută prin amestecare cu lianţi pe bază de substanţe albuminoide sau gelatinoase”, fie „un procedeu în tehnica picturii în care se folosesc culori tempera”.