PASTILA DE LIMBĂ. Despre „repercursiuni” și „potrocale”

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Cel mai cunoscut exemplu este „repercursiune”, în loc de „repercusiune”. Vine din latinescul „percutere”, care înseamnă „a înfige” sau „a lovi”.

Interesant este însă că această greșeală nu migrează de la substantiv la verb. „A se repercuta” este folosit corect, fără să-i dea cuiva prin cap să recurgă la varianta greșită „a se repercurta”.

O altă formă de schingiuire a cuvintelor este inversarea a două litere sau sunete. Ca „potrocală” în loc de „portocală” sau „scluptură” în loc de „sculptură”.

Există însă și cazuri în care un cuvânt rostit greșit de multe ori a devenit, cu timpul, o variantă permisă. Așa stau lucrurile cu „aldămaș”, băutură, eventual și gustare oferită cuiva după încheierea unei tranzacții. Acest cuvânt s-a transformat în timp în „adălmaș”, iar utilizarea acestui cuvânt a devenit permisă.