PASTILA DE LIMBĂ. Despre „repercursiuni” și „potrocale”

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Cel mai cunoscut exemplu este „repercursiune”, în loc de „repercusiune”. Vine din latinescul „percutere”, care înseamnă „a înfige” sau „a lovi”.

Interesant este însă că această greșeală nu migrează de la substantiv la verb. „A se repercuta” este folosit corect, fără să-i dea cuiva prin cap să recurgă la varianta greșită „a se repercurta”.

O altă formă de schingiuire a cuvintelor este inversarea a două litere sau sunete. Ca „potrocală” în loc de „portocală” sau „scluptură” în loc de „sculptură”.

Există însă și cazuri în care un cuvânt rostit greșit de multe ori a devenit, cu timpul, o variantă permisă. Așa stau lucrurile cu „aldămaș”, băutură, eventual și gustare oferită cuiva după încheierea unei tranzacții. Acest cuvânt s-a transformat în timp în „adălmaș”, iar utilizarea acestui cuvânt a devenit permisă.