Micro-expoziţia va fi deschisă în perioada 14 august - 14 noiembrie, la sediul Muzeului Naţional de Istorie din Capitală, pe coridorul care duce spre expoziţia permanentă a Tezaurului Istoric, şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, potrivit unui comunicat al instituției, citat de Mediafax.
Cele 49 de monede din argint (drahme) dacice de tip Koson fac parte din singura emisiune dacică de argint, purtând pe revers o legendă scrisă cu litere greceşti, menţionând numele suveranului care a ordonat emiterea lor - Koson. Acestea au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 - 29 î.e.n.
Dintre cele 49 de piese recuperate, 30 aparţin tipului monetar "clasic", care reia reprezentările şi legendele de pe staterii de aur ai suveranului Koson, unul dintre urmaşii lui Burebista. Celelalte 19 drahme de argint aparţin tipului monetar cu legenda Koson Droyeis, scrisă cu caractere greceşti, imitând reprezentările de pe tetradrahmele de tip Macedonia I.
Cele cinci monede dacice din aur recuperate din Germania în luna iulie sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 - 29 î.e.n.). Dintre acestea, două aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă. Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint, databile în secolul I î.e.n. - I e.n., conţine o brăţară simplă, decorată cu capete stilizate de şerpi, brăţări cu capetele răsucite, pandantive, cercei şi verigi cu capetele răsucite.
Toate aceste monede şi podoabe dacice, foarte rare, au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.