Mituri despre Ștefan cel Mare. De ce s-a crezut sute de ani că voievodul purta barbă
Multe dintre legendele ţesute în jurul numelui marelui voievod Ștefan cel Mare au fost dovedite de istorici, iar altele sunt considerate astăzi pure invenții. Ce e adevăr, ce este mistificare, în cazul controversatului domnitor, trecut de Biserică în rândul sfinților? Puteți afla printr-o simplă vizită la Palatul Culturii din Iași, unde au fost adunate, într-o expoziție, sute de obiecte din epocă.
Despre Ștefan cel Mare aflăm din cronicile vremii că era „mic la stat, mare la sfat” și iute la mânie. Secole la rând, însă, nu s-au știut detalii legate de trăsăturile chipului său. De pildă, în statuia care străjuiește intrarea în Palatul Culturii din Iași, Ștefan cel Mare este înfățișat cu barbă.
Statuia a fost comandată la jumătatea secolului al XIX-lea. Cel care a primit sarcina să o execute era un sculptor francez. Însă în 1883, atunci când a fost dezvelită pentru public, într-o ceremonie fastuoasă și cu salve de tun, a stârnit indignare pe motiv că nu semăna cu voievodul. Inițial s-a crezut că artistul a încurcat comenzile.
De fapt, abia cu doi ani înainte de inaugurarea statuii ecvestre, istoricii au ajuns la concluzia că Ștefan cel Mare nu a purtat niciodată barbă ci doar mustață. Sculptorul care lucra deja la statuie primise, însă, alte indicații. O primă dovadă a adevăratei înfățișări a voievodului o găsim în într-un Tetraevangheliar descoperit într-o mănăstire din Cernăuți în 1881. Este un manuscris de la 1473.
„Este important pentru că redă cea mai fidelă imagine a lui Ștefan cel Mare. Până atunci imaginea lui Ștefan era cunoscută mai ales din portretele din bisericile ctitorite de acesta, dar multe dintre acestea erau refăcute în secolul al XVII-lea, al XVIII-lea și chiar secolul al XIX-lea”, afirmă Adriana Miron, muzeograf Palatul Culturii.
Pictorii care au refăcut portretele din biserici i-au adăugat barbă, după moda epocii.
„A reușit în lunga sa domnie să construiască foarte multe biserici, să fie ctitor, cel mai important ctitor de biserici din Moldova din întreg Evul mediu românesc”, spune Adriana Miron, muzeograf Palatul Culturii .
„Este în primul rând cel mai important voievod român, cu o domnie foarte lungă, singurul care după diverse lupte s-a întors pe tronul lui. Ba mai mult decât atât, a avut abilitatea militară și bineînțeles diplomatică de a transforma potențialele înfrângeri în victorii. Și mă refer mai ales la momentul 1476 când Mahomed al II-lea cuceritorul Bizanțului era în Moldova și când o boală l-a ajutat ca turcii practic să părăsească Moldova înfrânți”, spune Emil Ursu, directorul Complexului Muzeal Bucovina.
„Occidentalitatea lui Ștefan cel Mare rezidă în faptul că a știut să fie un domn modern, să impună un anumit ceremonial la curtea sa”, afirmă Lăcrămioara Stratulat, directorul Palatului Culturii.
„În mod deosebit mă intrigă absolut tot ce ține de Ștefan cel Mare pentru că în primul rând sunt student la istorie. Absolut tot ce există în această expoziție reprezintă vibrația unei epoci și a unui veac, a unei stări de spirit”, spune un turist.
Toate obiectele din expoziție sunt unicat, iar valoarea lor este una imensă.
„Tronul a fost descoperit la Suceava în zona din fața Cetății de Scaun. Este după cum se poate observa un tron din gresie locală, iar pe el este sculptat, în față un cap de bour, iar în spate se repetă același motiv. Această piesă este deosebit de importantă, este unicat în istoria Moldovei”, afirmă Monica Dejan, muzeograf.
Expoziția este deschisă până la jumătatea lunii aprilie, iar prețul unui bilet este de 16 lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
