Video Mănăstirile lui Ștefan cel Mare se împacă bine cu Bruxelles-ul
Neamț este județul cu cea mai mare densitate de așezări monahale din Moldova. Cele mai multe se regăsesc în circuitele turiștilor și pelerinilor care ajung în zonă. Dar rânduiala mănăstirească a ținut pasul și cu oportunitatea și birocrația de la Bruxelles. Cele mai vechi lăcașuri de cult s-au orientat spre finanțările europene pentru a păstra și reabilita patrimoniul.
Mănăstirea Văratec este un astfel de exemplu. Este cea mai mare mănăstire de maici din România, iar bisericile sale și chiliile sunt în plin proces de restaurare din fonduri europene. Așa cum este și Mănăstirea Tazlău, o ctitorie din 1497 a lui Stefan cel Mare, aproape de locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun. Zidurile erau aproape o ruină, la fel cum erau și turnurile și palatul.
„Mănăstirea ca existență are 524 de ani, deci cinci secole și ceva. Cred că această restaurare este echivalentul a încă 500 de ani. S-a făcut un lucru extraordinar. S-a ranforsat, s-a încorsetat biserica - va crea o stabilitate cel puțin egală, dacă nu dublă din punct de vedere al rezistenței. Apoi, la fel, turnul de apărare, care a fost prima clopotniță a lui Ștefan cel Mare, a fost reconsolidat, făcut din punct de vedere și istoric, și cultural, și duhovnicesc. Casa ecumenească, la fel, care era aflată într-un proces grav de ruinare, acum a fost refăcută, restaurată, ca să se bucure în ceruri ctitorul ei, măritul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Clopotnița, care este a lui Petru Rareș, și cu zidul de incintă și ultima danie sau ultimul ajutor al lui Alexandru Lăpușneanu, pridvorul bisericii, care a adăugat partea de spate și creează o proporționalitate zveltă și frumoasă”, enumeră părintele Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău, lucrările care s-au făcut la mănăstire.
„Eu o numesc, dacă îmi permiteți, o catedrală. Să ne imaginăm cu ochii minții acum 524 de ani ce însemna o biserică lungă de 25-26 de metri pentru vremurile de atunci. La fel înălțimea ei, pentru că este una dintre bisericile lui Ștefan Cel Mare cu streașina cea mai înaltă, undeva la 14 metri. Măritul voievod s-a gândit să facă această mănăstire la Tazlău închinată Maicii Domnului și Cuviosul Chiriac de la Tazlău. A făcut această mănăstire reînnodând istoria bunicului său, Alexandru cel Bun, care a făcut prima biserică aici, în spate, la 1424, se văd și astăzi ruinele. Legenda spune că s-a urcat pe acest deal, Măgura Tazlăului, a tras cu săgeata și unde a căzut săgeata a făcut această mănăstire...”, povestește părintele stareț.
Minunile inginerești de la Mănăstirea Tazlău
Biserica, așa cum a fost ea construită inițial, este un edificiu redus ca spațiu. Din punct de vedere demografic, nevoile timpului, ale secolului al XV-lea, erau unele diferite față de cele din prezent, populația fiind mai redusă. Cu timpul, nevoia de a suplimenta spațiul pentru credincioși s-a resimțit, Alexandru Lăpușneanu a construit un pridvor. La un moment dat, la începutul secolului XX, s-a constatat că efectiv nu mai era loc în biserică. Și atunci s-a găsit o soluție, ingenioasă oarecum pentru timpul respectiv, oarecum discutabilă azi din perspectiva protejării monumentelor istorice: s-au pus două șine de cale ferată în zona peretului de vest și astfel s-a construit un loc care a adăpostit corul în special, care putea să își efectueze serviciul firesc acolo. În acest fel, această nevoie a fost suplinită, explică un specialist constructor.
„Experții din timpurile noastre ar putea spune că această clădire nu stă în picioare, nu are structură de rezistență conformă cu normele de astăzi. Nu are beton armat... În sfârșit. Ea stă în chip minunat prin masivitatea construcției, așa cum au stat construcțiile vreme de sute de ani și în alte părți, dar acum, măsurile de consolidare au vizat introducerea de tiranți verticali prin forare încă din partea superioară până în subsol și care sunt uniți cu o centură în partea superioară și sub fundație”, arată specialistul.
Curtea Domnească din Piatra Neamț, pusă pe drumuri inteligente
În municipiul Piatra Neamț, succesul investițiilor din bani europeni e vizibil în fiecare zi în centrul orașului, care se umple din nou, după ridicarea restricțiilor de călătorie, de turiștii care sosesc să admire vechea Curte Domnească, reabilitată tot din bani europeni.
Vlad Moscalu, administrator public Piatra Neamț: „Ne aflăm în zona Curții Domnești, o zonă în care avem atât construcții vechi, de pe vremea lui Ștefan Cel Mare, turnul din spatele nostru a fost construit în anul 1499, biserica Sf. Ioan Botezătorul, dar și diverse obiective culturale. În această Curte Domnească s-au realizat diverse proiecte prin fonduri europene în exercițiul financiar 2007-2013.
Acest proiect în sine a fost format din două subproiecte și anume: primul proiect de reabilitare și punere în valoare a obiectivelor culturale de aici - avem Muzeul de Artă, avem Muzeul Etnografic, chiar și Turnul a avut reabilitări structurale, avem Teatrul Tineretului.
Cea de-a doua parte a proiectului a vizat mai mult partea de extindere a Pieței Libertății prin construirea unui pasaj subteran. Înainte, mașinile treceau fix pe unde mergem noi acum. Acest proiect a fost destul de complicat de realizat. În același timp, s-a realizat și o parcare pentru vizitatori, pentru a nu aglomera această zonă cu mașini, și vă spun sincer s-au schimbat foarte mult datele privind cetățenii care au venit să ne viziteze atât local, cât și din afară.
Vorbind chiar de exercițiul financiar actual, 2014-2020, au fost realizate proiecte de modernizare a coridoarelor principale. Avem trei proiecte în derulare, sunt în fază de proiect tehnic și urmează să începem cu licitația execuției lucrărilor. Aceste cordioare de mobilitate urbană practic tranzitează zona și concentrează traficul și pe partea de turism. Ele vor avea o reconfigurare totală a tramei stradale, vorbim de bandă dedicată pentru transport public, piste pentru bicicliști, iluminat nou, management de trafic – vom avea unul printre cele mai performante sisteme de management al traficului la nivel de România și Europa”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
