Mircea Albulescu, 70 de ani de meserie

John Malkovich joacă din nou la Timișoara, cu casa închisă

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Înainte să-l vadă pe scenă, să-l citească sau să-l privească pe marile ecrane, românii l-au... auzit pe Mircea Albulescu, în piesele de teatru radiofonic.

„A făcut foarte multe lucruri importante în radio. Copil fiind, la ţară crescută, radioul era lumea mea, calea mea către lumea din exterior. Pentru că nu primeam prea multă informaţie televizată, cum se întâmplă acum. Şi l-am auzit acolo în multe piese de Radio...”, povestește Monica Davidescu, actriță

Magia radioului l-a atras de tânăr pe Mircea Albulescu. Această pasiune l-a însoţit toată viaţa, dovadă că şi-a dat doctoratul în teatru radiofonic, iar rolul său de suflet a fost cel din piesa „Danton” de Camil Petrescu.

Astăzi, vocea inconfundabilă a lui Mircea Albulescu este păstrată pe kilometri întregi de peliculă.

„Mircea Albulescu a marcat arta cinematografică românească cu creaţii extraordinare. Să nu uităm rolul Stoian din Puterea şi adevărul. Să nu uităm filmul în care juca Friedman alături de un alt mare actor dispărut, Toma Caragiu. El era Caratase şi Albulescu era Friedman. Într-un film Actorul şi sălbaticii care a făcut epocă”, spune Laurențiu Damian, regizor.

„S-a vorbit destul de puţin zilele astea despre scriitorul Albulescu. A scos (...) volume de versuri şi de proză încântătoare. Încântătoare. Şi e o bucurie să le citeşti!”, spune Ilinca Tomoroveanu.

Dar, mai mult decât orice, colegii săi l-au apreciat pe OMUL Mircea Albulescu.

„O parte pe care spectatorul nu o vede în scenă. Indiferent de câte lovituri a primit de la starea de sănătate (...) niciodată faţă de noi nu şi-a arătat această latură. Am avut şansa să îl conduc de mai multe ori cu maşina acasă după spectacol, niciodată nu mi-a permis să deschid eu uşa. Era un gentlemen, se purta ca atare cu noi toate, chiar dacă aveam 20 de ani, chiar dacă aveam 60...”, mai spune Monica Davidescu.

Mircea Albulescu marturisea: „E bine în viaţa asta, ca actor, să dispari când trebuie, cât eşti pe val”. A fost un artist pe val până când inima sa a încetat să mai bată.

„Vreau să spun că îi sunt dator profesorului Albulescu (...) domnule profesor, suntem aici, cât știm, cât putem, ne straduim să operăm în sensul acela pe care dumneavoastră îl invocați tot timpul, al iubirii de sine, de aproape și de profesie!”, spune Adrian Titieni, actor.