„Este făină fiartă, cu asta lipim litera de legătorie. Acum o punem să se usuce, să se încălzească. Acuma imprimăm cu o folie de aur”, explică specialistul Gheorghe Bica.
E nevoie de doar câteva minute pentru ca modelul să fie imprimat. Aşa lucrează Gheorghe Bica de aproape jumătate de secol. A început să mânuiască literele din plumb când avea doar 15 ani. Acum îşi arată măiestria în micul atelier de la Politehnică.
„Totul am furat, tot ceea ce fac eu în ziua de astăzi, am furat meseria, mi-a plăcut și eram dornic să văd și eu cum leg un caiet, o carte”, spune el.
Iar Gheorghe Bica e mulțumit că într-o lume a tehnologiei mai sunt totuşi tineri cărora metodele vechi de peste 100 de ani prin care prinde viață o carte li se par interesante.
Timișoreanul selectează din miile de litere din plumb pe acelea care se potrivesc stilului cărții. Acum, de exemplu, recondiționează Codul Bunelor Maniere de la 1915, o piesă de muzeu.
Poate dura chiar și două săptămâni pentru ca o carte de colecție să fie readusă la viață, iar prețul pentru recondiționarea unui volum pornește de la 50 de euro. Reprezentanții Politehnicii se mândresc acum cu acest atelier.
„E istorie, dar o menținem vie. Avem un respect deosebit față de tradiție”, spune Iris Mihai, reprezentant al Universității.
Chiar și așa, Gheoghe Bica are un mare regret.
„Păcat că această meserie se va pierde cu timpul, ăsta îi adevărul”, spune el.