DĂ-TE LA O CARTE. Orlando Figes – Rusia revoluţionară (1891-1991)

Radu Paraschivescu prezintă cartea „Rusia revoluţionară (1891-1991)” de Orlando Figes, apărută la editura Corint.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Radu Paraschivescu:

„Una dintre glumele care circulau pe vremea comunismului se referea la o agenţie de turism în a cărei vitrină stătea scris: „Vizitaţi Uniunea Sovietică până nu vă vizitează ea pe dumneavoastră”. Era o aluzie la expansionismul şi intervenţionismul sovietic pe care amatorii de bancuri politice o făceau în şoaptă, ca nu cumva să fie auziţi de cine nu trebuie şi turnaţi unde nu trebuie. Şi cu asta trecem la cartea pe care v-o prezint astăzi.

Alături de Sheila Fitzpatrick şi Martin Sixsmith, istoricul englez Orlando Figes se numără printre cercetătorii meticuloşi ai Rusiei şi ai fostei Uniuni Sovietice. Apropo, se pronunţă „faigiz”, nu „fij” şi nici „fihes”, cum am auzit în anumite locuri. Figes şi-a legat o bună parte din studenţie şi din cariera universitară de Universitatea Cambridge, dar cursurile pe care le-a ţinut acolo sunt doar o parte dintr-o activitate extrem de bogată. Orlando Figes recenzează cărţi pentru New Yorks Review of Books, are numeroase apariţii la radio şi la televiziune şi conferenţiază frenetic pe diverse teme de actualitate politică rusă în diverse ţări, îndeosebi din Occident (Franţa, Olanda, Spania, Italia etc.). A, şi ţine cu Chelsea, dovadă că nimeni nu e perfect.

În acelaşi timp, Orlando Figes este autorul unor cărţi care fie au apărut, fie sunt pe punctul să apară şi în România: Crimeea, Revoluţia Rusă. Tragedia unui popor, Dansul Nataşei sau Vorbind în şoaptă. Viaţa privată din Rusia lui Stalin. David Bowie, unul dintre monştrii sacri ai muzicii pop-rock, a declarat cu ani în urmă că Revoluţia Rusă. Tragedia unui popor se numără printre cele mai importante o sută de cărţi pe care le-a citit. Titlurilor amintite deja li se adaugă Rusia Revoluţionară (1891-1991), publicată în colecţia Istorie a Editurii Corint, în traducerea foarte limpede a Alinei Popescu şi cu o prefaţă de Ioan Scurtu.

E cunoscută definiţia pe care o dă Winston Churchill Rusiei: „o ghicitoare învelită într-un mister aflat într-o enigmă”. Compatriot al lui Churchill, Orlando Figes scrie despre un secol din istoria Rusiei şi despre un tip de revoluţie întins, după părerea lui, nu pe durata câtorva ani, ci pe durata a trei generaţii sau faze: generaţia bolşevică, respectiv a lui Lenin, generaţia stalinistă şi generaţia din 1956. Iar dacă alte lucrări asemănătoare scot în prim-plan figurile importante ale revoluţiei, Figes pune accentul pe starea de spirit a populaţiei, pe suferinţa şi nemulţumirile ruşilor de rând. Cel mai important exemplu de suferinţă colectivă este foametea din 1891, de unde, susţine Orlando Figes, se aprinde flacăra care va incendia Rusia şi va face posibilă revoluţia. Iar asta mai cu seamă din cauză că, din proprie iniţiativă sau în urma manipulărilor, ruşii încep să creadă că de fapt nu foametea şi secetea sunt răspunzătoare pentru viaţa lor urgisită, ci nepriceperea şi nevolnicia ţarului Nicolae al II-lea, a cărui esenţă divină este contestată puternic. Pagubele suferite de Rusia în Primul Război Mondial agravează, bineînţeles, starea de fapt şi asigură condiţiile pentru izbucnirea revoluţiei.

Din acest punct încolo, Orlando Figes punctează toate etapele intermediare dintre răsturnarea de la putere a ţarului Nicolae al II-lea şi ziua de 21 decembrie 1991, când Uniunea Sovietică se transformă în Comunitatea Statelor Independente, la câteva luni după ce Mihail Gorbaciov, iniţiatorul politicii de perestroika şi de glasnost, fusese la rândul lui deposedat de putere. În ultima parte a cărţii ne întâlnim cu personaje şi personalităţi ale fostului spaţiu sovietic pe care ni le amintim din primii ani de după 1989: Ghenadi Ianaev, Aleksandr Iakovlev, Boris Elţîn etc. Orlando Figes observă că idealurile şi principiile revoluţiei rămân neschimbate din 1891 până un secol mai târziu şi constată felul cum eşuează ideile utopice în clipa când încerci să le pui în practică. Mintea îţi zboară la un citat din Lucian Blaga: „o idee aplicată e un înger căzut”.

Orlando Figes, Rusia revoluţionară (1891-1991). O carte scrisă accesibil, excelent documentată şi necesară celor care vor cu adevărat să priceapă felul cum a fost transmis testamentul revoluţionar rus de la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea până cu o sută de ani mai târziu.”