Castru roman ruinat de birocrație

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Situl arheologic este conservat mult mai bine decât altele descoperite pe teritoriul ţării. Aşa că este important şi pentru istorici, şi pentru turişti. Numai că zidurile se erodează pe zi ce trece.

„Pericolul este destul de clar, adică ele se degradează din ce în ce mai accentuat. Dacă în primii doi ani aceste lucruri puteau fi monitorizate cu uşurinţă la nivelul bazinului pe care l-am acoperit aproape complet, cel de apă rece pe care-l vedeţi acolo, evident, în momentul în care apar fisurile în tencuieli, în pavimente, acestea se degradează", explică Ovidiu Ţentea, cercetător la Muzeul Naţional de Istorie.

Primăria comunei Mălăieşti şi Ministerul Culturii nu pot investi bani publici în salvarea castrului roman pentru că terenul aparţine unor localnici.

„Vreau să-l vând, fiindcă n-are cine să mi-l muncească, noi suntem bătrâni - şi eu şi moşul, copiii sunt plecaţi la oraş”, spune o femeie, unul dintre proprietarii terenului.

Din cei şapte proprietari de teren, doi urmează să facă schimb, iar ceilalţi aşteaptă negocierea preţului de expropriere. Sunt mai bine de zece luni de când Primăria a depus actele la Consiliul Judeţean, unde lucrurile s-au blocat.

 „Din ce ştiu eu, totdeauna s-a mai cerut o hârtiuţă, mai adu, primare, o hârtie, vezi, mai vorbeşte cu oamenii", spune Valeriu State, primarul localităţii Dumbrăvești.

Autorităţile judeţene promit, însă, că procedura exproprierii va fi rezolvată până la sfârşitul anului.

„Am neglijat într-un fel acest lucru, cu schimbul de teren pentru cei doi proprietari. De ce? Pentru că trebuia o evaluare, vă daţi seama că evaluarea trebuia făcută, nu putem noi. Trebuie să angajăm, să contractăm un specialist pentru aceste evaluări. Și astfel să procedăm la schimbul de terenuri şi apoi să contractăm o firmă de jurişti, care să ne ajute la viitoarea expropriere”, explică Bogdan Toader, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

Aceeaşi soartă o are un alt monument la Timişoara, descoperit în urma unor lucrări în centrul istoric. Este vorba despre rămăşiţele unei băi turceşti din anii 1700. În timp ce arheologii au vrut ca monumentul să fie acoperit cu sticlă, care să permită vizibilitatea, Ministerul Culturii a decis ca baia turcească să fie acoperită cu pavaj şi marcată cu forme geometrice care să sugereze ce este dedesubt.

Citiți și:

Castrul roman de la Hinova, în ruină. În ruinele cetăţii s-a găsit cel mai mare tezaur preistoric din România