Şoseaua Kiseleff. O superbă casă în stil neoromânesc, ridicată la începutul veacului trecut, cu greu mai reuşeşte să înfrunte timpul. Pe vremuri era reşedinţa familiei Miclescu, vechi boieri moldoveni. A fost confiscată de comunişti, iar acum a ajuns pe mâna unor proprietari care nu au nicio intenţie să o restaureze. Dimpotrivă.
Deşi este monument istoric, Casa Miclescu a fost lăsată de proprietari să se fărâme. Iar asta, cu bună ştiinţă. Pentru că dacă ar dispărea clădirea, ei ar rămâne peste noapte cu un teren de peste 3.000 de metri pătraţi în zona cea mai scumpă a Capitalei. 13.23
Este tertipul meschin prin care au dispărut sute de case de patrimoniu.
„Clădirea a încăput pe mâna unor investitori, să le spunem aşa, care vor s-o demoleze să construiască ceva înalt. 02.04 Fiind monument nu li s-a permis şi atunci, luând ei înşişi părţi din acoperiş ca să plouă înăuntru, forţează prăbuşirea ei 02.15 pentru ca ulterior să obţină autorizaţie de construire”, spune Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.
Într-o situaţie ca aceasta, legea permite atât Primariei, cât şi Ministerului Culturii să exproprieze imobilul, adică să-l ia de la proprietarul care nu-l întreţine.
„Legea monumentelor prevede sancţiune penală pentru cine distruge monumentul, inclusiv pentru proprietar, sancţiunea penală este şi pentru când, din neglijenţă, laşi nepăzit. Din toată experienţa noastră, o singură persoană este în puşcărie pentru a fi devastat un monument, este o persoană amărâtă care a furat fier din Hala Matache”, mai spune Nicușor Dan.
Casa Miclescu este locul în care a fost filmată pelicula „Felix şi Otilia”, ecranizarea romanului lui George Călinescu.
Acum marchiza din lemn atârnă putrezită, iar zidurile s-au fărâmiţat. Scăldată în soare, dar fără acoperiş şi fără geamuri, Casa Miclescu îşi aşteaptă parcă sfârşitul.
Hanul Solacolu, năpădit de verdeață
Pentru alte case istorice, sfârşitul e şi mai aproape. Din Hanul Solacolu de pe Calea Moşilor, un local luxos acum 100 de ani, au rămas doar zidurile năpădite de verdeaţă.
Hanul a fost în planul Naţional de restaurare la sfârşitul anilor 90, dar până la urmă nu a beneficiat de nicio lucrare concretă de consolidare. Astăzi se desprind bucăţi mari din tencuială în fiecare zi, iar clădirea a ajuns o ruină. 32.52
În 2003, casa a fost retrocedată urmaşilor familiei. Dar din cauza costurilor imense, hanul nu a fost valorificat în niciun fel.
„Privatul nu este stimulat să vină în zona centrală şi să restaureze. El este stimulat să vină şi să demoleze şi să construiască”, afirmă Nicușor Dan.
Proprietarii care fac, pe cheltuială proprie, lucrări de conservare sau de restaurare, beneficiază de o reducere de 50% la plata impozitelor.
Dar de cele mai multe ori, restaurarea unei case de patrimoniu ajunge la câteva milioane de euro. Aşa că oamenii de bună-credinţă nu fac faţă nici măcar costurilor de întreţinere şi sunt nevoiţi să vândă, iar majoritatea clădirilor ajung pe mâna samsarilor imobiliari.