Bijuteria dintre ruine

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Trei opere contemporane cu mozaicul original sunt cunoscute în prezent: la Strasbourg, Florenţa şi Pistoia. Toate în vestul Europei. Dacă se va confirma, replica din Jelna ar fi prima identificată în estul continentului.

Istoricul maghiar Szilard Papp crede că este surprinzător să găsim o asemenea operă undeva, la periferia lumii catolice, atât de departe de Roma. „Nu putem exclude că cineva din Jelna sau din Bistriţa a fost în pelerinaj la Roma în secolul al XIV-lea şi a fost atât de impresionat de această compoziţie, încât a obţinut cumva o schiţă şi a comandat pe baza ei o pictură de la un atelier local. O altă explicaţie mai plauzibilă este că această compoziţie a lui Giotto a ajuns cumva prin diverse ateliere de pictură din Roma în Transilvania”.

La fel ca mozaicul original din Basilica Sfântul Petru de la Roma, pictura din Bistriţa înfăţişează episodul din Marea Galileei, când potrivit Bibliei, Iisus a mers pe apă.

Ciprian Firea, istoric Institutul de Arhelogie şi Arte Cluj-Napoca: „Sunt câteva elemente este vorba de o corabie din care se mai vedea catargul şi vela, se mai văd nişte şiruri de capete care erau capetele apostolilor. Iisus îl ţine pe Petru de mână şi îl trage din ape”.

Astăzi, din pictura realizată în urmă cu multe secole, s-a păstrat mai puţin de zece la sută. Nici biserica nu e într-o formă bună.

„După Revoluţie încă a fost întreagă. (Reporter: Nu s-a îngrijit nimeni de ea?) Păi după ce a murit bătrana, n-o mai avut cine să îngrijească”, spune un localnic.

Clădirea ar putea fi totuşi salvată: e pe punctul de a fi clasificată monument istoric.

Alexandru Gavrilaş, directorul Muzeului Județean Bistrița-Năsăud: „Consiliul Judeţean a preluat construcţia în patrimoniu şi urmează să ne-o dea în administare zilele următoare. Ce se doreşte este conservarea”

Biserica protestantă din Jelna datează din secolul al XIII-lea. Iniţial a fost lăcaş de cult catolic, pentru ca odată cu venirea Reformei în Transilvania, să devină biserică protestantă.